Fiii lui SADARM

SADARM - Sursa: Wikipedia.org

SADARM – Sursa: Wikipedia.org

La modul ipotetic, ce s-ar intampla daca Romania ar decide sa renunte la submunitii, care ar fi optiunile de inlocuire?
Conventia asupra Submunitiilor (Convention on Cluster Munitions) permite folosirea submunitiilor in greutate mai mare de 4kg atunci cand sint distribuite de vectori capabili sa poarte cel mult 10 asemenea submunitii, si care au senzori suficienti de sensibili pentru identificarea unei singure tinte.

Ar trebui sa existe o abundenta de asemenea munitii pe piata, singura dificultate fiind cea a pretului aferent unor munitii “inteligente”. In realitate alegerea se reduce la doar doua optiuni dar pana la ele, un pic de istorie.

La originea submunitiilor inteligente sta M898 SADARM (Sense and Destroy ARMor), proiect ajuns in stadiul de prototip la sfarsitul anilor ’80, cu o dezvoltare complicata de teste esuate in anii ’90, intrat in productia de serie initiala/mica la mijlocul anilor ’90 si ramas la stadiul acela. SADARM nu a intrat niciodata in faza de productie de serie mare. Submunitiile erau destinate obuzelor de 155mm (varianta destinata MLRS nu a aparut niciodata), in fiecare proiectil cargo incapand doua SADARM. Odata largata, munitia era suspendata de o parasuta ce ii imprima o miscare de rotatie, suficienta pentru ca senzorii radar activ/pasiv si IR sa scaneze terenul. “Efectorul” era un EFP (explosively formed penetrator), suficient de puternic pentru perforarea blindajului superior al tancurilor.

 

Avand o greutate de 11kg si fiind transportate cate doua in fiecare obuz de 155mm, SADARM ar fi permisa astazi de CCM. Cum nu a intrat niciodata in productia de serie mare, ramane cu distinctia de a fi prima submunitie de acest gen si singura care a fost folosita intr-o actiune reala, in cel de-al doilea razboi din Golf.

Aceesi idee sta la baza BLU-108/Skeet, un sistem de largare a 4 submunitii altfel destul de similare SADARM dar dimensional mai mici, sub cele 4 kg permise de CCM. In plus, BLU-108 este destinata largarii de pe platforme aeriene, in locul obuzelor sau rachetelor de artilerie. Intentiile de adaptare la sistemele terestre nu s-au materializat, toate astea facand deci ca BLU-108/Skeet sa nu intre pe lista candidatilor.

 

O mentiune de onoare ii revine lui BAT (Brilliant Anti-armor Technology), un fel de bomba ghidata in miniatura, gandita pentru a fi lansata de o varietate de platforme, restransa la modul practic doar la ATACMS Block II.

BAT - Sursa: Raytheon via designation-systems.net

BAT – Sursa: Raytheon via designation-systems.net

 

Sursa: FAS.org

Sursa: FAS.org

 

ATACMS ar fi purtat 13 BAT care odata largate ar fi cautat tintele cu senzori acustici/IR, detonand la impact o incarcatura HEAT in tandem. A existat si o varianta Block IIA, capabila sa poarte 6 variante imbunatatite ale BAT, senzorii fiind un radar milimetric activ si o camera IR.

Una din problemele BAT ar fi pretul, varianta de baza fiind evaluata la USD200k iar cea imbunatatita la USD400k desi in cazul productiei de serie mare se preconiza scaderea spre USD100k. Productia de serie initiala a inceput in 1999 insa din cauza performantelor foarte slabe din teste ale munitiei de baza, ATACMS Block II/BAT nu au intrat niciodata in productia de serie mare. S-a considerat ca BAT era prea sensibila la vant si contramasuri. In ciuda unor rezultate mai bune in teste, varianta imbunatatita a BAT a fost anulata, impreuna cu ATACMS Block IIA.

SADARM-ul germanilor este SMArt 155 (Sensor-fused Munition for Artillery), produs de asocierea GIWS, intre  Rheinmetall si Diehl. Ca si SADARM, este vorba de submunitii transportate de obuze de 155mm, cate doua in fiecare proiectil, folosind o parasuta pentru decelerare, un complet de senzori IR si radar activ/pasiv si o incarcatura de lupta EFP.

SMArt 155 - Sursa: deagel.com

SMArt 155 – Sursa: deagel.com

 

Foarte asemanator deci cu SADARM, SMArt a fost pana acum cumparat de Germania, Grecia, Elvetia si Australia. Poate fi purtat de rachete de artilerie cum ar fi MLRS desi varianta asta nu a fost prezentata pana acum.

Concurenta pentru SMArt 155 vine din Suedia (si Franta), suedezii de la Bofors (acum sub BAE Systems) fiind cei ce au initiat in anii ’80 proiectul BONUS (BOfors NUTating Shell), francezii de la GIAT/Nexter alaturandu-se proiectului si asigurand finantarea in anii ’90.

BONUS - Sursa: baesystems.com

BONUS – Sursa: baesystems.com

 

La fel ca SADARM si SMArt, e vorba de doua submunitii lansate de proiectile de 155mm insa BONUS nu foloseste o parasuta ci o pereche de aripioare. Rotatia imprimata este mai rapida, ca si viteza de coborare ceea ce i-ar asigura lui BONUS, conform brosurii de marketing, o rezistenta mai buna la vant in comparatie cu submunitiile cu o viteza de rotatie mai mica, cum ar fi SMArt.

 

Senzorii folositi de BONUS sint IR in mai multe lungimi de unda si radar laser. Este utilizat de Suedia si Franta (ca producatori) dar a fost exportat si in Norvegia si Finlanda.

 

Lovitura ar veni in urma contractului din SUA, BONUS fiind programat sa intre in dotarea US Army, ca o solutie interimara pana ce americanii vor dezvolta un succesor propriu pentru SADARM.

Interesant de remarcat ca, desi nu este semnatara a acordului de la Ottawa de interzicere a minelor anti-personal (acord dupa care a fost modelat mai recentul CCM), SUA nu numai ca isi pune problema ipotetica a inlocuirii submunitiilor existente dar a ales deja si o solutie. Ca fapt divers, Romania este semnatara a acordului de la Ottawa.

In concluzie, ecuatia inlocuirii submunitiilor nu poate avea decat doua solutii posibile, germanii de la Rheinmetall avand deja intrarea facuta in timp ce BONUS-ul britanico-suedezo-francez are si el cateva avantaje.

 

You can leave a response, or trackback from your own site.

32 Responses to “Fiii lui SADARM”

  1. gsg9 says:

    astea de 155 or merge trase din 152 🙂 ?
    pana la SMArt 155/Bonus Romania trebuie mai intai sa’si cumpere obuziere de 155 🙂
    si daca or sa’si cumpere cele 6 bucatzi cum visau ei odata n’or sa le mai ramana bani de Bonus/SMArt 155

    • Marius Z. says:

      Da, daca le retubezi pe 155mm 🙂
      Sarbii stie prostii din astea ( M46/86 155m/ NORA A1), si la alea de 130mm inclus (cu ajutor israelian):
      https://en.wikipedia.org/wiki/Gun-howitzer_M84_NORA
      “M46/84: Converted M-46 130mm gun to Nora standard using 152mm or 155mm 45 caliber barrel and other parts developed trough Nora program. In 155mm M46/84 variant range of 39 km is achieved with ERFB/BB ammunition’s with 2078 square meters lethal zone compared to 27 km standard range and 630 square meters lethal area for original M-46 130mm”

      Or facut o incrusiare intre D-20 si M114:
      https://en.wikipedia.org/wiki/M114_155_mm_howitzer
      “On basis of construction documents for D-20 and experience with producing M114 155 mm howitzer new type of weapon with greater range was developed by Military Technical Institute Belgrade. While this solutions retains some elements of the original carriage, almost everything else is redesigned and modernized starting with barrel that is replaced by new L/39.7 barrel.”

      Deci daca dai comanda la sarbi pt. tevi, se rezolva 🙂

      Mai e si M712 Copperhead, ghidat laser:
      https://en.wikipedia.org/wiki/M712_Copperhead
      “It may be fired from different artillery pieces, such as the M114, M109, M198, M777 and CAESAR howitzers. The projectile has a minimum range of 3 km and a maximum range of 16 km”

    • admin says:

      Sa se ieie submunitiile la pila pana incap in 152mm. In cadrul parteneriatului, romanii vor fi cu pila.

      Mai serios, nu cred ca nu se poate jongla un pic cu grosimea peretilor, daca chiar trebuie.

  2. Marius Z. says:

    Ca tot suntem la artilerie, pe langa faptul ca nu avem 105mm in dotare, nu ar fi util un calibru intermediar, gen 122/130mm cu o masa a tunului+afet pana in 4-4,5 tone sa zicem?

    • admin says:

      De ce?

      Am avut obuziere de 100mm pentru VM, daca vroiam ceva foarte portabil.

      • Marius Z. says:

        Am avut, dar nu mai avem nimic (nu se pune AT 100mm cand trage artileristic 🙂 ) pana la cal. 152mm… si nici de alea in curand, in functie de viata tevilor.

        Astea mai mici is bune in “skirmish-uri” si se pot misca binisor pe platforme 4×4 alaturi de infanterie, cam ca si aruncatoarele.

        • admin says:

          Daca nu mai avem inseamna ca nu au mai fost necesare in actuala schema de organizare. Nu ai unde sa le inghesui, in afara VM si poate BIM, un necesar prea mic pentru a justifica logistica diferita.

          • Marius Z. says:

            Nu stiu daca asta e ratiunea… au retras 100mm, 122mm autoprop, 130mm poate si din cauza ca nu mai aveau cu ce sa le retracteze si poate si pentru ca erau in loturi mici, munitia la fel.

            La cum arata structura de forte aici:
            https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/bd/Romanian_Land_Forces_Structure.png

            in afara de aruncatoare poate ai avea nevoie si de altceva sa sustii VM/para/FOS/genisti si unele batalioane prinse in lupte in zone dificile, unde mai greu de manevrat cu 152/155-ul sau unde vrei lovituri cu efect colateral mai redus si poate mai precise..

          • admin says:

            Pai daca le-au retras ca erau probleme logistice (o presupunere), de ce sa cumpere unele noi? Daca erau cu adevarat utile, nu le retrageau, gaseau solutii.

          • Marius Z. says:

            Da, si BIM…
            Astea mai mici le-ai puta si transporta si desanta mai usor cu elicopterele.

            Dar poate mi se pare mie.

          • Marius Z. says:

            Poate daca alegeau 1 singur calibru, nu mai era atat de nerentabil…

          • admin says:

            Chiar si asa, utilitatea a fost mai mica decat costul.

            Nu era foarte greu sa pastreze un singur calibru in dotare si sa le scoata pe celelalte. Rezultatul se stie.

          • Raptor says:

            La VM s-ar fi potrivit Oto Melara mod 56 la 105mm, iar pentru mai multa mobilitate l-as vedea intr-un articulat Bv206/BvS10/Sisu Nasu care ar transporta si serantii si tot in asta ar merge si mortare instalate.

    • xv says:

      La VM exista M-30, cal 122.
      Obuzierul cal 98 mm a fost introdus in urma reducerilor de tehnica din tratatul FACE, care limita nr pieselor de artilerie peste cal 100 mm.
      Oto Melara md 56 e usor depasit, in cal 105 mm sunt altele performante, L 118, LG 1.

      • Checkmate says:

        Si mult iubitul meu Denel…

      • Raptor says:

        Este usor depasit dar nu inseamna ca nu poate fi modernizat.
        Cele enumerate de tine nu sunt Mountain Gun, deci sunt mai depasite fiind vorba de VM.

        • xv says:

          Nu mai exista mountain gun pur cum am avut si noi, cal 76 mm.
          Exista tunuri usoare, cum e si Md 56 de care zici tu, pe care il au si parasutistii si infanteria marina.
          Md 56 1.290 kg, bataie 10.000 m, 10 lovituri/min
          LG-1 greutate 1.520 kg bataie 19.500 km, 12 loviuri/min.
          Hai sa fim seriosi.
          L 118 si LG 1 nu sunt deloc depasite, daca o sa arunci un ochi la dotarea unitatilor alpine o sa vezi ca au de multa vreme 155 mm.

      • admin says:

        Intrebarea e de ce a fost retras 98mm, daca era util.

        • xv says:

          Din lipsa de munitie. Munitia necesara costa de zeci de ori cat o gura de foc. Pentru fiecare piesa trebuie unitati de foc nu pentru o zi-doua. In cal 98 mm, ceva unic.
          Si nici nu mai era trebuinta, s-au dezarmat toti, nu era nici loc de export.
          Plus efect la tinta mai redus ca 105.

          • admin says:

            Deci probleme logistice, asa cum banuiam.

            Cat despre 105, pentru doua batalioane nu merita sa-l introduci in dotare.

            Mai bune s-ar uita la M777 (glumim si noi de WE) sau Pegasus.

          • xv says:

            As zice 2 batalioane si 2 baterii (R 30 si BIM). Plus un batalion la Bg 2 de la Craiova. E loc.

          • admin says:

            Supralicitezi si tu cu Bg2. Dar daca-i transforma in forte de reactie rapida, ca sa nu zic altfel, primesc.

          • xv says:

            Ei sunt singura “FRR” (rezerva cat de cat mecanizata mobila) la ora actuala.
            81, 282, 2 VM si 6 OS sunt altceva.

          • admin says:

            Da dar sa le zica pe numele adevarat, asta astept. Pana atunci, nu primesc 105mm.

          • xv says:

            Pana se termina munitia de 122 nu primesc.

          • admin says:

            Fatalitate! Zicea @Bergenpanzer ca mai sint folosite doar la tragerile de antrenament, poate li se apropie si lor timpul.

          • xv says:

            Sunt pe stat.
            Si a fost reintrodus si 130 mm.
            Am auzit (si e doar zvon, sper sa nu fie adevarat) ca si Su-100.

          • admin says:

            Nu cobi. Si nici glumele cu SU-100 nu sint bune.

          • xv says:

            Raul, ramul.

          • admin says:

            E deja literatura stiintifico-fantastica.

    • Checkmate says:

      Nu mai bine folosesti rachete ghidate de tip Spike NLOS sau alea sarbesti? Iar daca vrei balistice, ai Jumper.

Leave a Reply