TehnoMil

Spike LR pentru Romania – Sursa: Diehl

DpA a dat publicitatii niste precizari legate de recentele contracte pentru rachetele antitanc Spike. Intregul comunicat poate fi citit aici, se pot remarca cateva detalii interesante:

Daca initial se banuia ca rachetele antitanc portabile vor fi de tipul Spike MR, se pare ca acestea vor fi totusi identice cu cele deja instalate pe MLI, adica de tipul LR.

“· rachetele ghidate antitanc destinate echipării sistemelor blindate de tip MLI sau sistemelor portabile sunt identice şi interschimbabile, presupunând o logistică comună şi reducerea cheltuielilor şi a timpului de pregătire a personalului pentru operare şi mentenanţă, iar din punct de vedere operaţional se simplifică modul de aprovizionare, verificările tehnice periodice şi asigurarea aceloraşi condiţii specifice de depozitare”

Continuare…

O tara de aproximativ 22 de milioane de locuitori si cu o armata de 60.000 de militari activi isi innoieste parcul auto si cumpara 2.150 4×4 usoare, 2.700 camioane medii/grele si 1.100 4×4 blindate.

Cele 1.100 de vehicule 4×4 blindate vor fi de tip Hawkei, un vehicul similar JLTV si vor costa aproximativ EUR820mil, adica in jur de EUR750k per bucata. Un detaliu interesant ar fi ca australienii s-au uitat inclusiv la JLTV, fiind asociati la programul de dezvoltare tehnologica dar au ales pana la urma produsul Thales, construit local.

Grumman Sabre II vs MiG-21 (J-7M) – Sursa: alternathistory.com

Sau cum a fost MiG-ul 21 aproape de a fi remotorizat cu General Electric F404.

Mai intai contextul: istoria relatiilor sino-pakistaneze e destul de interesanta, mai ales in domeniul aero. Momentul in care acestea au “decolat” a venit in anii ’80 cand Pakistanul a decis sa-si inlocuiasca avioanele J-6 de productie chineza (copie a MiG-19). La acel moment China deja producea sub licenta MiG-21 ca J-7.

Pakistanul a evaluat la mijlocul anilor ’80 un numar de J-7M dar copia MiG-21F-13 cu motor chinezesc si instalatii de bord occidentale nu a impresionat prea mult, pakistanezii dorind o imbunatatire radicala a acestuia. Drept consultant a fost recrutata firma americana Grumman care impreuna cu producatorul chinez al F-7M, Chengdu, au studiat o versiune mult evoluata a acestuia.

Proiectul s-a numit Sabre II si prevedea, pe langa modificari la echipamentele de bord, o scheme aerodinamica diferita, cu doua prize de aer laterale care sa faca loc unui radar mai puternic si un nou motor de provenienta occidentala.

Continuare…

Sursa: romaniaforum.info

…upgrade some ships.

Din anunturile de anul trecut referitoare la viitorul Fortelor Navale:

“Acordam o atentie deosebita modernizarii flotei militare. In primul rand, in aceasta toamna, vor intra in procesul de modernizare, etapa a doua, cele doua fregate, …”

“In acelasi timp, avem un program pe o perioada mai lunga care se refera atat la modernizarea altor nave din dotarea Fortelor Navale, dar si la achizitia de nave noi, mai ales a navelor de tip corveta, care sunt foarte necesare Fortelor Navale.” Sursa: Honews.ro

Trecem peste constatarea ca in toamna despre care se vorbeste (2015) nu s-a intrat in nici o modernizare a fregatelor. O tinta mai realista, la momentul asta, fiind inceputul verii 2016. Tinta care se poate schimba in functie de cum bate vantul.

Mai interesanta e ideea continuarii modernizarii altor nave, neprecizate. “Din fericire” Fortele Navale nu au prea multe nave asa ca variantele sint destul de putine: navele purtatoare de rachete, corvetele si vanatoarele de mine. Asta daca nu cumva se gandesc la partea logistica. Despre navele fluviale, numai de bine. Deocamdata rusii nu pot veni pe Dunare desi nu e exclusa nici varianta asta.

Continuare…

Grot-2 – Sursa: Reuben Johnson via Jane’s

Episoade fara numar furnizate de vecinii de pe axa Romania-Turcia, care nu sint turci.
Intr-o piata supra-saturata cu aparate reactive de antrenament avansat, e posibil sa-si faca aparitia inca unul, care se lauda cu cea mai mare viteza si cea mai buna manevrabilitate dintre subsonice, cel mai scazut consum de combustibil pe minut si cea mai scurta distanta de decolare.

Pare un proiect prea ambitios pentru o industrie fara experienta cum e cea poloneza insa odata cu cooptarea ucrainenilor, dupa cum anunta Jane’s, Grot-2 are sanse ceva mai realiste sa nu ramana pe planseta. Detaliile exacte ale intelegerii de cooperare nu au fost facute publice dar e posibil ca afacerea sa includa cel putin motorul.

La o prima vedere intregul proiect Grot-2 pare redundant in conditiile in care Polonia a achizitionat deja M346 ca avion de antrenament, operarea a doua tipuri de avioane cu acelasi rol fiind in mod clar o idee proasta pentru o tara, totusi, saraca relativ la Europa de Vest. Este foarte posibil ca Grot-2 sa fie dezvoltat cu un ochi la inlocuirea Su-22, una din posibilitatile studiate fiind un UCAV bazat pe o varianta fara pilot a Grot-2. Chiar si asa, achizitia unor M346 suplimentare ar avea mai mult sens, asa ca viitorul Grot-ului e destul de nesigur.

Ca tot e vorba de proiecte cu perspective fragile: fata de AMTA, Grot-2 a ajuns macar la stadiul de macheta si deci concureaza deja cu -99DT/NG, din punct de vedere al presupusei date de prezentare a prototipului. Daca va face tot ce zic polonezii, greu de crezut ca vor fi concurenti si din punctul de vedere al performantelor.

Arme descoperite in Ianuarie 2015 in apartamentul atacatorului din Vincennes, Paris , Franta – tara cu o politica anti-arme stricta – Sursa: telegraph.co.uk

O preluare de pe Deutsche Welle, un articol rarisim, mai ales pentru Europa dar care atinge o tema fundamentala ce depaseste chiar si cazul particular dat ca exemplu:

Armele de foc ucid? Sau mai degrabă posesorii degetelor care apasă pe trăgaci? Europa a devenit şi va rămâne un continent periculos. Poliţiile nu mai fac faţă. Ne împuternicim cetăţenii să se apere cu arma în mână?

Continuarea pe DW.com

PS. Da, in Romania nu se poate intampla asa ceva. Pana cand o sa se intample si atunci toata lumea se va intreba cum a fost posibil. Si de ce nu a facut nimeni nimic. Vechea poveste.

Pomanagii loveste din nou: strategia MApN pe anul 2016 a primit cuvantul de cod bogdaproste.

La o consultare rapida, planul initiativelor strategice pe anul in curs contine doua dorinte: cea realista si cealalta.

Cea realista e enuntata corect: “Continuarea colaborării în domeniul dotării prin achiziţia unor echipamente declarate EDA (Excess Defense Articles) de către SUA.”

Lui Mos Craciun i se transmite cu multa speranta: “Lansarea iniţiativei pentru constituirea unei Grupări navale NATO în Marea Neagră, denumită generic Flotila Aliată în Marea Neagră / Black Sea Flotilla“. “Fara costuri“. “Te rog eu mult“.

Macar nu i-au spus chiar Politia Navala a Marii Negre ci mai generic, sa nu se simta nimeni ofensat. Nici macar rusii, daca ei au Black Sea Fleet, NATO va avea Black Sea Flotilla. Dupa buget.

Se stie ca AK-47 e cea mai fiabila arma din lume, functionarea sa ireprosabila in conditii proaste fiind legendara. Este deci natural sa consideri AK-ul standardul cu care celelalte arme ar trebui comparate iar metoda de evaluare e simpla: supunerea la un test asa de dur incat doar AK-ul sa-l poata trece, restul armelor urmand sa se incoloneze in spate.

Mud test e examenul genial de simplu conceput de cei de la InRange.TV. Testul nu are pretentia de a fi realist pentru conditiile de lupta obisnuita ci are menirea doar de a stresa la limita (sau peste) capacitatea unei arme de a functiona atunci cand este supusa la conditii extreme.

Pentru testul etalon a fost folosit un AK-47 asamblat, se pare, cu componente romanesti:

In mod clar, testul e prea extrem chiar si pentru AK, care esueaza in mod neasteptat. Urmatorul la rand, fara mari sperante este un AR-15:

Dubla surpriza: AR-15 reuseste sa functioneze fara probleme in conditiile in care AK-ul se blocheaza. Se pare deci ca AR-ul, desi mai sensibil la reziduurile interne, este mai rezistent la factorii externi decat faimosul AK-47.

Testul nu are, bineinteles, valoare statistica insa distruge practic legenda infailibilitatii AK si superioritatea sa absoluta, din punct de vedere al fiabilitatii, fata de restul armelor.

Ar fi interesant de vazut cum se comporta un AR cu piston, best of both worlds.

Fregata anti-submarin Dupleix, una din navele care au vizitat Marea Neagra – Sursa: Ron Reeves, U.S. Navy -defenseimagery.mil via wikipedia.org

Ce faci bade, sezi si cugeti?

Numa’ sed…

Spoiler: continuarea va urma mai incolo.

Unul din cele mai dificile exercitii e de a pune un pret pe securitate. Exista o multime de raspunsuri la problema, unele inteligent-glumete, altele meditativ-filozofice, foarte putine pur si simplu contabile. Insa atunci cand e vorba de investitii in sistemul de aparare, nu se poate ocoli intrebarea “Care este valoare securitatii aditionale obtinute daca se investeste suma X?“. Daca intrebarea e prea dificila, se poate incerca si varianta “Care ar fi alternativele de cost, pentru a se obtine acelasi obiectiv?“.

In unele cazuri mai speciale, se poate raspunde destul de clar: de exemplu, serviciul de politie aeriana costa Tarile Baltice aproximativ EUR9mil pe an. Suma nu acopera toate costurile, tarile “donatoare” de securitate acoperind o buna parte din ele si este de asteptat sa creasca in viitor. Din punct de vedere contabil, punand in balanta suma amintita cu cea de EUR1,5Bil estimata ca necesara pentru ca aceleasi tari sa-si asigure singure protectia aeriana, “inchirierea” securitatii are sens.

Romania a evitat va evita la mustata rusinea, cumparand cele douasprezece F-16 deci pare un membru NATO aproape valabil. In realitate lucrurile nu stau chiar asa, trebuind remarcat ca anii 2014-2015 au fost marcati de rotatia aproape constanta a navelor NATO patruland apele teritoriale ale Romaniei si Bulgariei. Misiunile nu au fost puse in mod oficial sub egida unei Politii Navale a Marii Negre, inclusiv pentru a menaja unele orgolii (in mod gresit), insa in esenta despre asta a fost vorba.

Odata cu intarirea Flotei Marii Negre (a Rusiei, pentru a evita orice confuzie) concomitent cu ne-intarirea flotelor romanesti si bulgaresti, misiunile de patrulare ale navelor NATO in apele respectivelor doua state vor trebui permanentizate. Cum modelul deja exista (Tari Baltice, politie aeriana), nu va fi greu de transplantat ceva mai la Sud si aplicat componentei navale. Si cum totul are un cost, va fi momentul in care se va afla exact, in mod oficial, cat costa – lunar/semestrial/anual – securitatea in zona maritima a Romaniei. Abia atunci se va putea face un calcul contabil in care se vor pune in balanta costurile investitiei intr-o flota autohtona, capabila sa asigure un nivel similar de securitate.

Sursa: “2021 Global R&D Funding Forecast” battelle.org

O diagrama spectaculoasa, ce demonstreaza corelatia liniara dintre procentul din PIB destinat cercetarii-dezvoltarii si numarul de ingineri R&D sau “oameni de stiinta”/cercetatori la un milion de locuitori.

Trebuie precizat ca sint luate in calcul primele 40 de state din lume in ordinea cheltuielilor efective pentru cercetare-dezvoltare, valoare simbolizata de dimensiunea fiecarei “buline”.

Mitul conform caruia romanii ar avea vreo inclinatie speciala pentru stiintele exacte si Romania ar avea proportional mult mai multi “ingineri” (intr-un sens general) decat media celorlalte state e pur si simplu desfiintat. Sint exact atatia “ingineri R&D” cat media celorlalte state, proportional cu cheltuielile de cercetare-dezvoltare. Cel putin, nu sub medie. De retinut ca numarul de “cercetatori” este normalizat deci dimensiunea populatiei a fost deja luata in calcul. De fapt, dimensiunea populatiei nu pare a avea nici o corelatie cu numarul de “cercetatori” si, destul de straniu, nici macar cheltuielile totale pentru cercetare nu par a avea decat o influenta slaba.

De remarcat vecinatatea polonezilor (peste medie) si a turcilor (sub medie). In rest, ungurii si cehii mult mai bine plasati, atat pe grafic cat si in realitate, din punct de vedere industrial.

Fara cercetare-dezvoltare puternica, singura alternativa industriala ramane lohn-ul si industria cu valoare adaugata scazuta, din punctul asta de vedere diagrama poate fi citita usor, coltul stanga-jos fiind rezervat tarilor in curs de dezvoltare. Romania se pune deci singura la colt, alaturi de celelalte tari ale lumii a treia doua si jumatate.

Datele sint aferente anului 2011, in anii 2012-2013 cheltuielile totale de cercetare-dezvoltare scotand Romania in afara topului primelor 40 de state din lume si plasand-o in lumea a treia a R&D-ului.