TehnoMil

Trei versiuni Blackout vs 5,56 vs 7,62×39 – Sursa: ar15.com

Nu a durat mult pana ca 300 Blackout sa-si gaseasca primul client oficial: comandourile marine ale Olandei vor fi dotate cu un tip de carabina calibrata “exotic” pentru 7,62x35mm, anunta Jane’s.

Blackout e o munitie non-standard, descrisa deja pe larg aici, conceputa avand in vedere cerintele fortelor pentru operatii speciale asa ca e normal ca primii clienti sa fie din zona asta.

Olandezii vor cumpara doar 195 de bucati insa e greu de spus deocamdata daca va fi vorba de arme noi, asemenea modele existand deja pe piata sau daca se va prefera conversia excelentelor HK416 aflate in dotare. Printre atributele “speciale” ale munitiei 300 BLK e si usurinta cu care platformele compatibile AR-15 pot fi convertite la ea, aici fiind inclusa si HK416.

Acum ca s-a spart gheata, intrebarea e doar cine vor fi urmatorii care vor trece de partea intunericului.

Sursa: carrierbuilders.net

US Navy a finalizat retragerea avioanelor de atac electronic EA-6B Prowler, acestea urmand sa fie inlocuite de mai noile EA-18G Growler, anunta Jane’s.

Nu este insa finalul carierei Prowler in serviciul USA, un numar relativ redus ramanand in dotarea USMC pana in 2019 cand este planificata si retragerea lor. Planul este insa contestat din cauza lipsei de alternative, Prowler fiind inca un aparat cu capacitati EW respectabile si ceva ore de zbor ramase, retragerea fiind facuta mai ales pe considerente financiare.

Cu o vechime medie de doar 27 de ani, Prowlerele USMC se tin inca bine fata de LanceR-urile romanesti si sint folosite chiar in acest moment in Siria si Irak impotriva ISIS.

Odata cu retragerea lor, USMC va ramane fara capacitati EW proprii, avand nevoie de sprijinul USN si al Growler, pana la intrarea in dotare a F-35B la o data incerta deocamdata.

Jane’s mai ofera o informatie interesanta: desi se spune despre F/A-18E/F ca este un aparat greu de intretinut, ca orice avion naval, totusi Growler-ul derivat din acesta are nevoie de doar 1,6 ore de intretinere pentru fiecare ora zburata fata de Prowler care necesita aproximativ 30 de ore.
Probabil ca stafeta celui mai greu de intretinut aparat va ajunge in final la F-35B, cu al sau complicat sistem de sustentie, odata ce AV-8 va fi si el retras.

Sursa: Daniel Marsula/Post-Gazette

Asistenta oferita de NATO Ucrainei s-a materializat intr-o serie de programe si unul dintre ele, cel referitor la asigurarea securitatii cibernetice, este condus de Romania.

Programul ar urma sa se intinda pe o durata de 2 ani si urmareste infiintarea si pregatirea unor structuri de tip CERT in Ucraina, sub indrumarea specialistilor romani.

E un rol pentru care Romania s-a oferit in mod voluntar si a asigurat finantarea proiectului pe anul 2015 cu EUR500.000. Romanii nu sint chiar singuri, la program contribuie si alte state cum ar fi: Albania, Estonia, Ungaria, Portugalia si Turcia.

Partea tehnica este delegata Rasirom, una din acele campanii, adica o regie autonoma a SRI.

Pana aici totul este perfect, daca se face abstractie de solicitudinea neobisnuita a Romaniei in ajutorarea Ucrainei si de faptul ca alte state ar fi fost poate mai in masura sa ofere asemenea consultanta, bazandu-se pe o experienta mai bogata in interactiunea cibernetica cu Rusia. In plus, nici ucrainienii nu sint chiar incepatori in domeniu.

Continuare…

Legion – Sursa: Lockheed Martin

Ramasesem la Lockheed Martin si metodele de a instala IRST pe F-16, una din cele mai viabile fiind folosirea unui container special. Recent a avut loc primul zbor de test al Legion, containerul in discutie, acesta demonstrand urmarirea unui numar de tinte aeriene.

Legion a fost acrosat unui F-16, fara modificari ale echipamentelor de bord si este destinat instalarii si pe F-15, in cazul unor viitoare programe de modernizare.

Ce e interesant la Legion e capacitatea aditionala de conectarea intr-o retea, containerul avand integrat echipamentul de comunicatii.

La o prima vedere, Legion ar fi util atunci cand radarul de bord nu poate fi folosit pentru detectia tintelor. La a doua, e posibil ca, in realitate, un IRST cu raza lunga sa fie chiar mai important in rol de senzor NCTR, in cazul identificarii tintelor achizitionate deja de radar.

Ar fi si elementul critic, care lipseste acum, pentru folosirea rachetelor aer-aer cu raza medie-lunga de actiune la intregul lor potential.

OT-90 Hybrid – Sursa: dssi.sk

Parteneri juniori in uniunea ceho-slovaca, mai mereu in urma dezvoltatilor lor vecini din cauza bazei industriale mai slabe, slovacii au unele idei interesante.

Fara lustrul conceptelor-prototip afisat de produsele firmelor vestice gen BAE sau Renault Trucks Defense, conceptul unui BMP-1 cu propulsie hibrida are un aer retro si avangardist, in acelasi timp.

Ca baza a fost luat OT-90, varianta ceho-slovaca a BMP-1, produs si in Romania, sub o licenta mai mult sau mai putin exacta, ca MLI-84.

OT-90 Hybrid sacrifica din spatiul interior in favoarea unui motor electric si a unui banc de baterii, blindatul putand rula fie in modul clasic, diesel, fie in cel complet electric, fie in cel hibrid.

Continuare…

ARAK-21 XRS – Sursa: Faxon Firearms

Cu subtilitatea unei caramizi, rezultatul a fost numit ARAK.

Initial Faxon Firearms a comercializat doar jumatatea superioara a cutiei mecanismelor, permitand montarea ARAK-21 peste orice lower standard AR, ulterior firma producand o arma completa, numita XRS.

Ca si in cazul celorlalti hibrizi, ideea e de a imbina cele mai bune solutii de la AR si AK (si nu numai).

Comparatia cu AR si AK arata trasaturile asemanatoare intre ARAK si alti hibrizi gen PWS si PSD dar si deosebirile:

Continuare…

Centurion FV3805 – Sursa: wiki.wargaming.net

Visul proiectantilor e o familie de blindate care sa imparta cat mai multe elemente comune intre diferitele versiuni, cum ar fi IFV, tanc, vehicul de recuperare, AA si terminand cu obuzierul autopropulsat.

Ghinionul si ceasul rau fac ca solutiile cele mai potrivite pentru diferitele roluri sa fie contradictorii.Cazul clasic: in timp ce tancurile au adoptat aproape in unanimitate arhitectura cu motor plasat in spate, pentru IFV-uri si SPH-uri se prefera in general solutia cu motor plasat in fata.

Daca in cazul IFV-urilor motivul e clar, in cazul SPH-urilor instalarea magaziei de munitie in spatele piesei de artilerie, in locul rezervat traditional motorului, are legatura cu usurinta manevrarii acesteia, atat in timpul tragerii cat si a realimentarii. In plus, motorul instalat in fata asigura o platforma mai stabila de tragere.

Conversia, in general plecand de la tancuri uzate moral la celelalte tipuri de blindate, este o operatiune complexa, asta insemnand fie un rezultat costisitor, atunci cand transformarea e facuta corect, fie un rezultat suboptim, atunci cand este facuta ieftin.

Continuare…

Sursa: traditia-militara.ro

E pe cale sa se intample ceea ce era de asteptat de ceva timp:

“Colonelul Doru Tocilă ne-a explicat că unitatea pe care o conduce trece printr-un proces de transformare, iar calea cea mai probabilă va fi schimbarea specificului batalionului, după modelul trupelor ranger airborne, din armata Statelor Unite ale Americii.” (Sursa: Observatorul Militar)

Mai pe scurt, desfiintarea de jure a armei Parasutisti prin reprofilarea ultimei unitati de parasutisti din Romania, dupa ce lucrul acesta s-a intamplat de facto prin subordonarea Batalionului 630 Para Brigazii 6 Operatii Speciale, cu rol de suport pentru celelalte doua batalioane FOS.

Se incheie astfel un ciclu: acum 70 de ani, trupele de parasutisti au fost desfiintate pentru prima data ca urmare a conditiilor impuse de Uniunea Sovietica. Dar daca istoria se repeta, atunci urmatorul ciclu e pe cale sa inceapa.

Inapoi la organizarea FOS, daca tot se urmareste alinierea structurilor la formatul folosit de SUA, cu Bat.630 echivalent al Rangers, Bat.610&620 al Beretelor Verzi, HUMINT, CIMIC, PSYOPS, DCSL, se naste intrebarea: cine se vrea Delta?

Trageri cu M1938 122mm, AD MMXIII – Sursa: revista.forter.ro

Si de ce ne-ai lasat cu M1938?

Mai intai un tur de orizont prin Ucraina: desi cel putin fortele guvernamentale, daca nu si rebelii, ar fi in stare sa poarte un razboi bazat pe manevra unitatilor blindate, realitatea arata altfel. Mici grupuri de infanteristi sint insotite de cateva tancuri, niciodata mai mult de un pluton, care bombardeaza din cand in cand pozitiile adverse, retragandu-se apoi la adapost pentru a evita riposta.

Pe lista invatamintelor care ar trebui trase de pe urma conflictului din Ucraina se mai adauga asadar doua:
1. Intr-un conflict in care cele doua forte sint sensibil egale, tancurile revin la rolul pentru care au fost create initial: suportul infanteriei in asaltul pozitiilor intarite
2. Asa cum au demonstrat pierderile grele suferite de blindatele ucrainiene, nici echipamentul si nici tactica utilizate in prezent nu sint potrivite misiunii de la punctul #1.

Continuare…

Lansare simulata a Polaris de pe crucisatorul Garibaldi – Sursa: Wikipedia.org

Sau cum pooling and sharing si patrularea coastelor Europei cu nave lansatoare de rachete nu sint niste idei noi.

Si cum se poate profita de pe urma asta daca exista stiinta.

La inceputul anilor ’60 cursa inarmarii nucleare se ducea nu numai intre Est si Vest ci si in interiorul aceleiasi aliante. In cadrul NATO, doar SUA si Marea Britanie aveau arme nucleare, programul francez fiind inca intr-o etapa incipienta, insa deja alte tari europene isi doreau propriul arsenal atomic.

Si poate cei mai temuti urmaritori erau germanii, a caror economie renascuse la doar 15 ani de la sfarsitul Razboiului. Date fiind temerilor celorlalti, atat din Vest cat si din Est, fata de niste arme nucleare germane, SUA a considerat ca e mai simplu de prevenit decat de tratat si a propus un program foarte similar cu actualul pooling and sharing: multilateral force (MLF).

Programul urma sa conduca la crearea unei flote de 25 de nave similare celor comerciale, dotate cu cate 8 tuburi lansatoare de rachete balistice cu raza medie Polaris cu ogive nucleare care ar fi urmat sa patruleze in apropierea coastelor europene, ca alternativa ieftina la submarinele nucleare.

Navele ar fi fost achizitionate din fonduri comune puse la dispozitie de statele participante si operate in comun, cu echipaje mixte. Daca se mai adauga si sistemul de vot, pe principiul unanimitatii, in cazul autorizarii lansarii rachetelor, e clar ca initiativa era cel putin avangardista.

Continuare…