Rachete romanesti lansatoare de sateliti, faza internationala

Cine ar fi crezut ca Romania o sa ajunga unul din sponsorii principali ai programelor ESA (European Space Agency) de dezvoltare a unor noi lansatoare spatiale?

Probabil ca faptul ar fi ramas putin cunoscut daca polonezii nu ar fi publicat niste date referitoare la contributiile fiecarui stat participant la programul ESA FLPP Period 3/NEO, ideea din spatele prezentarii fiind evident de a face de rusine contributia poloneza fata de cea a unor state mai “mici” (cel putin ca numar de locuitori) + Germania (probabil ca lider al clasamentului), respectivii concurenti fiind scosi in evidenta. Cateodata e buna si invidia la ceva:

Contributii FLPP Period 3/ NEO - Sursa: polsa.gov.pl

Contributii FLPP Period 3/ NEO – Sursa: polsa.gov.pl

 

Cu o contributie de peste EUR23mil, Romania se gaseste imediat in urma Germaniei si Frantei, undeva la (relativa) egalitate cu Belgia si Suedia in timp ce Polonia… nu e.

Foarte pe scurt despre FLPP, un program al ESA ce urmareste finantarea dezvoltarii de tehnologii spatiale, programul fiind impartit in diferite proiecte concentrate pe obiective cum ar fi propulsia cu combustibil solid, hibrid, materialele CFRP, metode de re-intrare in atmosfera etc.. Mai interesant e modul cum functioneaza finantarea programului si alocarea de resurse in cadrul proiectelor: FLPP este un program optional al ESA, 15 state membre UE (plus Elvetia, care apare neasteptat in tabelul de mai sus) asigura sursele de finantare, contractele aferente fiecarui proiect sint supuse competitiei deschise intre statele participante iar modul de redistribuire este “just retour“, adica suma totala pe care o pot contracta companiile/institutele de cercetare din oricare din statele participante neputand depasi suma contribuita de statul respectiv.

O intrebare interesanta ar fi ce se intampla daca ofertele venite dintr-un anumit stat nu reusesc sa castige suficiente contracte pentru a egala, mai mult sau mai putin, suma contribuita de statul respectiv. Contractele se atribuie in urma unor competitii iar criteriile de atribuire nu tin cont de procentul contributiei deci nu e un scenariu imposibil, mai ales in cazul statelor mai putin dezvoltate tehnologic .

Din acelasi pdf al polonezilor, care poate fi citit mai jos, rezulta ca Romania ar participa doar la competitiile pentru  doua proiecte: Subscale System concept investigation si Microlauncher preliminary studies, in cazul ultimului inghesuiala fiind maxima, toata lumea (16 participanti) incercand ca sa califice pentru doar 5 contracte. Invitatia la competitie a aparut de altfel si pe site-ul ROSA

 

FLPP_I3TO_MON

 

Este de notat ca Romania nu concureaza pentru nici unul din proiectele legate de propulsie, unde se parea ca ar fi avut ceva competente, motivul fiind necunoscut.

Ramane de vazut daca suma contribuita de Romania la FLPP se va intoarce sub forma de contracte si in ce procent.

In alte stiri dar din acelasi domeniu: INCAS participa alaturi de alte 13 companii si institute de cercetari din Europa la un proiect finantat de EU prin programul Horizon 2020. SMILE (Launch of Small Innovative Launcher for Europe) isi propune sa aiba ca rezultat un microlansator capabil de a plasa pe orbita un satelit de pana la 50kg. Proiectul a primit o finantare de EUR4mil si este coordonat de olandezii de la NLR.

Prin comparatie, microlauncher-ul studiat prin FLPP isi propune ca tinta capacitatea de a lansa sateliti de pana la 200kg.

O prezentare mai detaliata din punct de vedere tehnic a SMILE poate fi citita mai jos, din nou de remarcat modul cum germanii si norvegienii par sa monopolizeze elementele legate de propulsie.

Arii de competenta ale participantilor la proiectul SMILE - Sursa: eucass.eu

Arii de competenta ale participantilor la proiectul SMILE – Sursa: eucass.eu

 

EUCASS2017-600

 

Ar fi interesant de vazut daca INCAS ar putea sa reutilizeze ceva din experienta castigata cu SMILE pentru a concura cu sanse mai mari in FLPP – ei ar fi oricum singurii din Romania care ar putea raspunde la cerintele competitiei publicate de ROSA, asa ca nu e mare supriza aici.

 

You can leave a response, or trackback from your own site.

14 Responses to “Rachete romanesti lansatoare de sateliti, faza internationala”

  1. albert says:

    Este bine de punctat ca exista institute nationale de cercetari in aviatie si cosmos si in tarile din Vest,nu numai institute de firma:
    -in Germania DLR;
    -in Franta ONERA;
    -in Spania Esteban Terrades;
    -in Italia Institul national de cercetari aerocosmice.

  2. albert says:

    Polonezii sunt rezervati,deorece probabil isi doresc lucruri mai lumesti(program Harpia:reluare PZL-230,..).Iar microlansatorul in discutie nu vad nu stiu ce obiective ambitioase,doar beneficiaza deja de serviciile brazilienilor;
    https://en.wikipedia.org/wiki/VS-40

  3. nikk says:

    Ce ii trebuie chelului?tichie de margaritar.dupa ce au pus pe butuci ditamai industria aerospatiala si au gonit peste granite cateva generatii de specialisti in domeniu,se baga mot in varful rahatului.sa faci cu cine si unde.

    • admin says:

      Ba este exact ce trebuie. Este unul din foarte putinele domenii de inalta tehnologie in care se mai face ceva, tocmai pentru ca au reusit sa se agate de proiecte internationale. Trebuie facut chiar mult mai mult, la nivelul contributiei catre ESA.

  4. xv says:

    Stai, ca am citit ca si ARCA e pe felie.

    • admin says:

      Radem noi dar cumva cred ca ei au motive mai bune sa rada de noi. Romania a investit mult in ARCA si rezultatele au fost cele care este.

  5. xv says:

    Au scos niste clipuri misto, sa recunoastem. Nici la machete nu sunt chiar rai. Il cunosc pe unul dintre cei care s-a ocupat de PRul lor, om serios si era foarte entuziasmat la vremea aia. Dupa aia a lasat-o mai moale.

    • admin says:

      Doar ca au fost foarte scumpe clipurile alea. Banuiesc ca era si greu de gasit cineva de la ei care sa nu fie PRist.

      Daca e sa facem un pas inapoi si sa admiram opera in intregul ei, am putea chiar scrie un studiu de caz sociologic, psihologic sau chiar psihiatric…

  6. xv says:

    Dap, din pacate. Psihopatologia ar avea o paine de mancat.

Leave a Reply