Fiul Skatului

Okhotnik-B al lui Sukhoi in toata splendoarea sa:

Sukhoi Okhotnik - Sursa: wearethemighty.com

Sukhoi Okhotnik – Sursa: wearethemighty.com

 

Tehnologia este mai veche si se bazeaza pe proiectul anterior al fostilor rivali de la MiG, Skat. Cei doi constructori rusi au pupat Piata Independentei si au decis sa colaboreze pentru constructia Okhotnik-B pe baza experientei castigate de MiG cu Skat, al carui proiect a fost oprit. Tinand cont de starea financiara proasta a MiG, probabil ca nu a fost chiar o colaborare benevola dar asa e cand nu vinzi MiG-ul 29/35. Asa ca Sukhoi a facut rost de un demonstrator pe baza caruia a construit Okhotnik.

Interesant e ca MiG a anuntat in Septembrie anul trecut ca reia lucrul la Skat, asa ca e posibil ca in curand sa avem doua UCAV-uri cu semnatura redusa zburand peste Marea Neagra.

MiG Skat - Sursa: Wikipedia.org

MiG Skat – Sursa: Wikipedia.org

 

Lasand la o parte discutiile savante despre RCS de pe internetzuri, n-ar strica o discutie mai serioasa despre ceva investitii in zona EW. Poate chiar si VERA ar merita acum o privire mai atenta.

Cand Romania nu a cumparat Colt M1910

Modelul 1910 calibru 9.8mm propus Romaniei - icollector.com

Modelul 1910 calibru 9.8mm propus Romaniei – icollector.com

La momentul trecerii in secolul 20 armamentul individual se gasea intr-o perioada de schimbari accelerate, impulsionate pe de o parte de aparitia in 1884 a pulberii fara fum si, in ultimii ani ai secolului 19, de primele pistoale automate viabile. Revolverele inca dominau piata fiind sistemul cunoscut de peste 50 de ani insa pistoalele automate incepusera sa fie considerate destul de mature pentru a fi acceptate la teste.

Ca utilizare, revolverele erau prin excelenta arma cavaleriei si a ofiterilor, fiind distribuite si artileristilor si mai apoi servantilor mitralierelor. In timpul Primului Razboi Mondial s-a descoperit o noua utilitate pentru revolvere si mai ales pistoalele semiautomate, foarte potrivite pentru luptele din transee.

Romania a inceput secolul 20 avand in dotare revolverul Model 1896, adica revolverul francez Model 1892 Saint-Etienne calibrul 8mm insa autoritatile s-au arata interesate de noua tehnologie a pistoalelor automate si in 1911 a existat o serie de teste la care au participat Steyr, Luger, Mauser, Dreyse si Colt.

Aparitia lui Colt in competitie era oarecum surprinzatoare. Firma americana folosea patentele lui John Moses Browning, care insa avea si o intelegere cu belgienii de la Fabrique Nationale pentru unele din proiectele sale. Colt si FN au ajuns la un acord de evitare a concurentei, piata europeana fiind rezervata FN si deci inaccesibila Colt. Totusi, acordul nu acoperea toate tarile europene – si atunci ca si acum o serie de state balcanice si Romania nu au fost considerate in “pachetul european” – aparand deci o oportunitate pentru Colt de a concura FN chiar in Europa. In sensul ei mai larg, se pare.

Evident, cand zici pistoale Colt la 1911, te gandesti ca americanii au propus romanilor legendarul Model 1911 in calibrul .45ACP. Foarte interesant, americanii au venit cu o varianta proiectata special pentru competitia romaneasca desi tot pe baza mecanicii 1911.

Continuare…

Norvegienii sint multumiti cu HK416

Parca pentru a face in ciuda cautatorilor de noduri in gheata care gasisera cusur si la HK416 in dotarea Norvegiei, nordicii pluseaza cu inca un contract.

Daca in 2007 norvegienii au cumparat 8.200 de bucati pentru aproximativ USD16.7mil, in Ianuarie a fost incheiat un nou contract in valoare de USD22mil pentru inca 11.000 de bucati, dintre care 7.000 se vor duce la Garda Nationala.

Mai trebuie remarcat ca Norvegia a introdus in dotare si varianta HK417 si in plus a decis inlocuirea HK MP5 cu MP7 care a batut in teste FN P90 (iar 6.500 de bucati e un contract enorm, aproape neverosimil, luand in considerare ca armata norvegiana are un efectiv de vreo 9.000 de oameni cu tot cu civili) adica sint multumiti cu toate produsele HK.

Pretul HK416 pare uimitor de stabil desi au trecut 12 ani intre cele doua contracte: USD2k de caciula. Adica germanii tin la pret.

Nu-i rau pentru o adaptare a sistemului AR-15, cu toate compromisurile ce decurg din modificarea unui model existent fata de un model complet nou.

Unicornul?

So you wanna…

..buy some amphibious troop carriers.

Ce faci cand vrei sa cumperi un transportor cu un nivel de protectie similar unui MRAP dar care sa fie amfibiu si sa aiba mobilitatea tancurilor?
Incerci sa proiectezi Agilis.

Ce faci cand Agilis se impotmoleste tocmai din lipsa fondurilor pentru proiectare?
Cauti o alternativa care sa necesite mai putini bani pentru dezvoltare, de preferinta deloc.

De remarcat ca alternativa exista si se numeste ACV 1.1. Pentru ca s-au gandit si altii la asta inaintea noastra.

Amphibious Combat Vehicle 1.1 este prima faza din programul USMC de inlocuire a AAV-urilor si reutilizeaza tehnologiile demonstrate in programul MPC (Marine Personnel Carrier), initial abandonat si apoi readus la viata sub forma ACV 1.1.
Concret, vehiculele care au concurat pentru castigarea contractului ACV 1.1 trebuiau sa aiba o protectie similara MRAP-urilor, inclusiv podeaua in “V”, sa transporte 10-13 militari, sa aiba performante amfibii similare AAV – minus capacitatea de a “sari” singure din navele de desant LPD – si odata ajunse pe tarm, sa poata tina pasul cu tancurile M1.

Castigatorul ACV 1.1 a fost in final BAE Systems/Iveco SuperAV, modelul de baza italian fiind se pare propus si Romaniei. N-a fost sa fie SuperAV insa unul dintre ceilalti concurenti ACV 1.1 are deja ceva legaturi cu Romania: General Dynamics a participat la MCP si a concurat apoi la ACV 1.1 cu un LAV III/Stryker puternic modificat. Printre altele, blindatul a trebuit invatat sa inoate si a primit podeaua tipica MRAP-urilor, de unde si silueta foarte inalta.

Continuare…

Altfel de corvete

Pentru ca am cumparat corvete de ne-am spetit si complicatiile juridice promit sa ne faca sa cumparam in continuare corvete pana ne plictisim, insa submarinele rusesti isi vad in continuare de treaba in timpul asta, poate n-ar fi rau se ne gandim la optiuni.

Intr-un univers paralel in care Marina chiar ar fi Arma mai deschisa la adoptarea de idei noi, de viitor, cum ii place sa se descrie uneori, o varianta ca cea de jos ar fi examinata cu atentie la ora asta.

Un anunt legat de o intelegere de colaborare intre Leonardo si Elbit tine in lumina reflectoarelor – pentru cine are ochi sa vada – un concept UGV care promite sa fie o solutie pentru cazurile cand nu exista nave ASW si MCM traditionale sau cand e necesar suplimentarea lor. Leonardo s-a angajat sa funizeze catre Elbit torpilele ASW A244/S Mod.3, pentru a fi instalate la bordul navei fara echipaj uman Seagull, capacitatea acestuia de a lansa torpile usoare fiind deja demonstrata in 2016.

Cam ce vrea sa fie Seagull, UGV-ul ASW si MCM:

 

In configuratia ASW, Seagull ar dispune de un sonar cu adancime variabila si doua torpile A244/S, similare Sting Ray aflate la bordul fregatelor T22 si Puma Naval. Seagull nu ar avea sonarul cela smecher, tractat, al viitoarelor corvete tocmai suspendate insa ar fi echivalentul unui elicopter ASW adevarat, fata de Puma Naval, cu avantajul unei autonomii de 4 zile.

Continuare…

Comunicat Damen

DAMEN_Suspendare-licitatie_Final

Valoare adaugata mare

Un alt fel de Rolls-Royce.

Un filmulet relexant de weekend:

 

Delta 100-150 de ani? Mai mult, mai putin?

Detalii, episodul 2

Macar algerienii au incercat

Sursa: defence.pk

Sursa: defence.pk

 

Sursa: defence.pk

Sursa: defence.pk

 

Sursa: defence.pk

Sursa: defence.pk

 

Te face sa te gandesti care ar fi solutia cu cel mai bun raport cost vs beneficiu pentru subunitatile AT romanesti dotate cu tunul de 100mm.

Cresterea mobilitatii, cum se vede mai sus, in detrimentul capacitatii de camuflare? Cateva sute de proiectile-racheta AT ucrainiene Bastion? Sau inlocuirea completa cu Spike-ER?