March 29th, 2026 
admin Ca și România, Muntenegru avea un program de lansare a rachetelor anti-grindina. Spre deosebire de România, ex-Yugoslavii s-au gândit ca ar fi frumos sa foloseasca motoare racheta cu combustibil compozit, în locul obositului DB, și sa nu depindă de import, nici în ceea ce privește combustibilul în sine și nici sub aspectul încărcăturii anti-grindina, care aveau ca ingredient comun percloratul de amoniu (AP).
Muntenegrenii nu au avut nici ei mare industrie aerospațială, uniunea slavilor de Sud dispărând fără sa le lase mai nimic moștenire dar, fata de românii care totuși au avut și nu mai aveau (industrie în zona asta), aproape-sarbii au avut dorința și atitudine: și-au încropit singuri, după cum chiar ei recunosc, o producție la scara semi-industriala a AP-ului.
Se uita cineva de la Romarm/Elmec aici? Glumesc…
Era deci Anno Domini 2007 și muntenegrenii prezentau o instalație făcută de ei, ce lucra deja de câțiva ani și producea circa 30 de tone de AP pe an.
Cine e tentat sa faca misto de aspectul mai rudimentar al instalației, ar trebui sa se uite pe tabela de scor ce indica 30-0 pentru ei.
Nu se putea realiza ceva similar și in România? Probabil ca da, dar n-ai cu cine. Si de ce. Și chef.
Românii au preferat sa o ardă emo cu combustibil eco (de energie scăzută) și au refuzat sa finanțeze unele proiecte de cercetare pentru combustibili de mare performanța.
Altfel, asteptam sa ni se faca. Probabil de catre eternul Rheinmetall, desi nu face obiectul contractului initial deci va trebui, in cel mai bun caz, asteptat ceva mai mult. Altfel nu.
#basepoate
Posted in 
Tags: 
