Rachetoplanul se intoarce

 

Boeing Phantom Express a castigat competitia pentru accesul la fazele avansate ale programului DARPA XS-1 (Experimental Spaceplane). XS-1 va fi urmasul navetei spatiale si al misteriosului X-37B. Ca mai toate proiectele de acest fel, XS-1 urmareste reducerea costurilor misiunilor spatiale prin reutilizarea lansatorului. In cazul de fata e vorba de un vehicul la granita dintre o navata spatiala si o racheta cu aripi.

Fata de programe similare, cum a fost X-33 al Lockheed Martin, Boeing pare sa se tina departe de tehnologiile de propulsie prea exotice, preferand un motor racheta (Aerojet Rocketdyne AR-22) foarte similar celui utilizat de navetele spatiale americane, alimentat cu hidrogen si oxigen lichid. Nu e cea mai comoda combinatie, din punct de vedere logistic dar e foarte performanta din punctul de vedere al impulsului specific si tehnologia este extrem de matura deci potentialele probleme ale XS-1 nu vor veni de aici.

Succesul XS-1 masurat in cifre ar fi USD5mil per misiune si o capacitate demonstrata inca din timpul testelor de a zbura 10 misiuni in 10 zile consecutive.

Concurenta de la Sud de Dunare

Lufthansa Technik Sofia - Sursa: Sonja Brueggemann via lufthansa-technik.com

Lufthansa Technik Sofia – Sursa: Sonja Brueggemann via lufthansa-technik.com

Lufthansa Technik Sofia e o asociatie intre germani, cu o participatie de 75% si Bulgarian Aviation Group, destinata sa asigure MRO pentru avioanele Airbus A320 si Boeing 737 ale Lufthansa.

LTS a fost inaugurata in 2007-2008, cand putea sa asigure intretinerea a doua avioane in acelasi timp si dadea de lucru la 350 de angajati, investitia fiind de EUR20mil.

De atunci a avut loc inca o extindere in 2011-2012, de inca EUR20mil, ceea ce inseamna inca doua hangare ce duc capacitatea MRO la sase avioane concomitent si cifra angajatilor la circa 600, Lufthansa urmarind si alti clienti din Europa de Est, Orientul Mijlociu si Asia de Sud-Est.

Adica exact clientii pe care ar trebui sa-i urmareasca Romaero, Aerostar si, mai nou, Avioane Craiova.

Si totusi, ce-a cautat neamtu’ in Bulgaria? Vuia, Vlaicu, Coanda, barza, brusture…

Terminatorul israelian

Demonstratorul Tehnologic Carmel - Sursa: israeldefense.co.il

Demonstratorul Tehnologic Carmel – Sursa: israeldefense.co.il

Au aparut ceva mai multe informatii despre proiectul Carmel, aminitit deja aici.

Blindatul ar urma sa fie un demonstrator tehnologic pentru o serie de sisteme noi, ce ar putea sa fie montate pe actuala generatie de vehicule israeliene dar exista si posibilitatea ca programul sa rezulte intr-un nou tip de vehicul, care nu exista in acest moment in dotarea IDF.

Carmel ar urma sa fie un tanc de sprijin al infanteriei in zonele urbane. Ca rol, se apropie deci mai mult de BMPT Terminatorul rusesc. Carmel ar fi insa un vehicul mai usor, la aproximativ 30 de tone fata de cele aproape 50 ale Terminatorului.

Continuare…

Autocritica Patriotului

Fara intentia de a face un rechizitoriu Patriotului, e bine de stiut si lucrurile care nu apar in brosurile de prezentare. Aici Patriotul are dezavantajul ca provine dintr-un sistem relativ transparent in ceea ce priveste problemele ivite in exploatare. Discutia trebuie pusa deci in context: toate sistemele antiaeriene din lume au diverse probleme de performanta, incepand cu cele chinezesti si pana la cele rusesti, inclusiv cele occidentale, cum ar fi Patriot, SAMP/T si MEADS. Doar pentru ca de problemele unora se stie in mod public, nu le face mai slabe decat cele despre care nu se stie mai nimic.

Inapoi la citica Patriotului, facuta de o sursa cel putin neutra, neinteresata nici de cresterea vanzarilor Raytheon dar nici de ingroparea principalului sistem anti-aerian american, actual si pentru deceniile ce vor veni. Si totusi evaluarea GAO de anul trecut e mai putin flatanta pentru Patriot:

Patriot Performance Shortfalls
Performance:
Patriot has limited ability to:
• address stressing tactical ballistic missile threats;
• address advanced electronic attacks;
• accurately classify, identify, and discriminate between all aircraft, missiles, and objects; and
• sense, engage, destroy at required altitude and range to address the emerging threats.
Reliability:
Patriot radar and the system as a whole did not meet reliability requirements.

Continuare…

De ce nu are Romarm o intelegere cu Raytheon?

O sa le vedem doar in poze - noile radare AESA - Sursa: Raytheon

O sa le vedem doar in poze – noile radare AESA – Sursa: Raytheon

Noutati despre contractul HSAM vin dintr-un articol care face o comparatie intre achizitia Patriot poloneza si cea romaneasca. Trebuie spus de la inceput ca autorul compara continutul ambelor cereri de oferta insa cum nu am vazut continutul lor, nu pot decat sa-l cred, pana la proba contrarie. Informatiile trebuiesc privite cu anumita circumspectie dar sint cele mai detaliate de pana acum.

In primul rand, vestea cea buna: contractul romanesc urmeaza morala crestina, in sensul ca elimina tentatia din calea semenilor nostri mai slabi.

România renunță la acordul de compensare

Și aceasta este cea mai importantă durere de cap care nu a fost inclusă în cererea românească. Acordul de compensare polonez, fără vreo intenție de a schimba acest lucru, impune ca peste 50% din valoarea contractului să provină din industria internă și acest lucru ar fi posibil numai dacă industria primește un transfer de tehnologie, începând cu rachetele și terminând cu radarele. Toate sunt incluse în prețul contractului și rămân în sfera de responsabilitate a furnizorului, Raytheon, garantat de guvernul SUA.

România, chiar dacă industria de apărare internă este destul de impresionantă, a renunțat la offset. Reprezentanții industriei de armament din România condamnă acest lucru însă guvernul a decis că, astfel, achizițiile ar fi mai rapide și mai ieftine. Acesta este un calcul logic, deoarece stabilirea capacității industriale de co-fabricare a armamentului avansat necesită timp suplimentar și este, fără îndoială, costisitoare – offsetul trebuie să fie cumpărat și nu este oferit gratuit de nimeni.”

Baietii destepti ai importurilor de armament cu offset mai stau deci pe bara si tura asta.

Vestea cea proasta: Romania nu are nici un fel de intelegere de cooperare cu producatorul Raytheon astfel incat risca sa nu beneficieze de nici un fel de transfer de tehnologie de pe urma unui contract de miliarde de Euro. Ratarea din cazul achizitiei rachetelor anti-tanc Spike se poate repeta la o scara mult mai mare, inacceptabila.

Continuare…

Optionalele surpriza

The Government of the United Arab Emirates has requested the possible sale of sixty (60) Patriot Advanced Capability 3 (PAC-3) missiles with canisters and one hundred (100) Patriot Guidance Enhanced Missile-Tactical (GEM-T) missiles. Also included are canisters, tools and test equipment, support equipment, publications and technical documentation, spare and repair parts, U.S. Government and contractor technical, engineering and logistics support services, and other related elements of logistics and program support. The estimated cost is $2 billion“. DSCA

UAE sint deja utilizatori de Patriot asa ca asta ar trebui sa fie deja un pret scazut, integrarea nefiind o problema. Asta apropo de iminenta achizitie a unor baterii de Patriot pentru Romania – lista pentru Mos Craciun a MApN a fost aprobata in Parlament asa ca afacerea e ca si incheiata.

Mai ramane aspectul pretului cerut de americani pentru 60 de PAC-3 si 100 PAC-2 GEM-T. Acum sapte ani, Kuweitul vroia 209 GEM-T pentru USD900mil. Asa ca totusi, 2 miliarde de dolari pare un pic cam mult pentru 160 de rachete, chiar daca unele sint PAC-3. Cine stie ce e de fapt inclus in pret, poate taxa de protectie anti-Iran sau poate prea mult offset.

E 6.5mm dar nu cel asteptat

Batalia pentru munitia viitorului se dadea pana nu de mult intre 6.5mm Grendel si 6.8mm SPC. Dupa ce au curs rauri de sange, in cea mai mare parte electronic, castigatorul se anunta a fi 6.5mm dar unul care nu e Grendel.

US Army a anuntat ca examineaza cateva optiuni pentru viitoarea munitie care va fi comuna armelor de asalt cat si mitralierelor usoare. Optiunile numite in clar ar fi 6.5 Creedmoor, .260 Remington si .264 USA, pe langa alte variante, non-comerciale, ramase necunoscute.

Care e legatura dintre cele trei? Toate trei folosesc acelasi calibru al glontului, respectiv .264 dintr-un inch adica exact 6.7mm care, prin conventie, e cunoscut drept 6.5mm. Asa ca exista destul de multe sanse ca asta sa fie viitorul glont. Avantajul fata de 5.56mm este evident masa mai mare iar fata de 7.62mm faptul ca are o sectiune transversala mai redusa, pentru aceeasi greutate. Mai comun spus, este mai subtire si mai lung ceea ce-i da o traiectorie mai plata fata de 7.62.

Diferenta intre cele trei vine in ceea ce priveste tubul cartusului. In primul rand trebuie spus ca obiectivul noii munitii este sa depaseasca performantele balistice ale 7.62x51mm (sau .308 Winchester) asa ca nu e de mirare ca doi din cei trei concurenti (Creedmoor si .260 Remington) au ales pur si simplu sa foloseasca tuburile cartus de la 7.62x51mm cuplate cu gloantele-minune de 6.5mm.

Continuare…

Americanii ne-au construit un poligon. Si un drum.

Sursa: eucom.mil

Sursa: eucom.mil

La Cincu se construieste un poligon pentru trageri cu armamentul de pe tancuri, coproductie romano-americana. Poligonul, nu tancurile.

Ploaia a impiedicat accesul camioanelor ce transportau pietris pentru constructia poligonului asa ca americanii au construit si un drum de acces.

Ar mai fi nevoie si de autostrada Brasov-Comarnic dar nu-i graba, vor mai fi exercitii de genul asta si in anii ce vin.

Intreaga poveste poate fi citita pe defense.gov

Oportunitati, episodul 18

Ungaria - Király-Kucher K1 - Sursa: hungariae.com

Ungaria – Király-Kucher K1 – Sursa: hungariae.com

 

Cehoslovacia - SA25 - Sursa: deactivated-guns.co.uk

Cehoslovacia – SA25 – Sursa: deactivated-guns.co.uk

 

Germania de Est - WG-66 - Sursa: Captura Youtube

Germania de Est – WG-66 – Sursa: Captura Youtube

Continuare…

Se cauta fabrica

Linia de asamblare a F-16 de la Fort Worth - Sursa: star-telegram.com

Linia de asamblare a F-16 de la Fort Worth – Sursa: star-telegram.com

Lockheed Martin a anuntat inchiderea liniei de productie a F-16 de la Fort Worth in Septembrie, odata cu livrarea ultimei comenzi. Linia va fi mutata cel mai probabil in Greenville, Carolina de Sud intr-un hangar mai mic decat cel de la Fort Worth si LM se va pregati pentru livrari cu o cadenta mult mai redusa. Ar mai fi inca sperante pentru noi comenzi din Bahrain, Columbia si Indonezia.

Mutarea va dura aproximativ doi ani si in acest timp linia F-16 din SUA va fi practic inchisa, probabil cel putin pana la sfarsitul lui 2019.

Cu optiunea US disparuta in ceata undeva intre Texas si Carolina de Sud si turcii de la TAI trecuti la capitolul indezirabili, langa Havelsan cei cu fregatele, variantele pentru potentiala modernizare a urmatoarelor F-16 romanesti se cam ingusteaza la portughezi. Poate ca asta va simplifica decizia de preluare a operatiunii la una din fabricile romanesti. Visele nu costa nimic, mai ales Vineri.