Cand britanicii si germanii se copiaza unii pe altii

Povestea a inceput in transeele WWI, unde germanii au introdus ideea unei arme special concepute pentru lovirea unui numar mare de tinte intr-un spatiu restrans. Arma ideala trebuia sa fie portabila si capabila sa traga la cadenta mare un calibru usor, preferabil aceeasi munitie utilizata de pistoalele regulamentare germane. Se nastea astfel o noua clasa de arme: pistolul-mitraliera.

Ca prim membru al familiei, MP 18 (MaschinenPistole) a fost nu doar o reusita tehnica in sine dar, mai important, a fost modelul pentru majoritatea pistoalelor mitraliera ce au fost concepute dupa el. A fost rezultatul colaborarii unei echipe din care faceau parte Hugo Schmeisser si Theodor Bergmann, cei doi urmand sa-si puna amprenta si pe versiunile ulterioare.

MP 18 functiona pe principiul devenit clasic de atunci al inchizatorului inertial “deschis”, utiliza in diferite versiuni cele mai populare munitii de pistol de la acea vreme – selectia naturala desemnand drept castigator 9mm Para – si avea un incarcator de mare capacitate (32 de cartuse) de un tip foarte interesant, mixt, sector+tambur. Principalul neajuns era greutatea de peste 4kg dar asta doar raportat la standardul de azi, acum 100 de ani fiind o caracteristica perfect acceptabila.

Continuare…

ATACMS in Romania

Restul sint detalii pe dsca.mil

Restul sint detalii pe dsca.mil

Despre interfete si colaborari, episodul 2

Mai tine cineva minte prezentarea contributiei UTI la programul NATO AGS?

Iata cum va arata sistemul transportabil de control al UAV-urilor Global HAWK (Transportable General Ground Station) produs de Finmeccanica – Selex ES (transportabil, care e diferit de cel mobil, produs de Airbus – diferenta de nuanta importanta), TGGS la care a contribuit si UTI.

TGGS - Sursa: P. Valpolini via edrmagazine.eu

TGGS – Sursa: P. Valpolini via edrmagazine.eu

 

Elettra Communications Ploiesti ar fi adus de asemenea o contributie neprecizata la constructia sistemului de comunicatie aflat la sol WBDL (Wide Band Data Link) – integrator acelasi Selex ES.

Un micro supersonic romanesc?

INCAS 2017 - Sursa: www.afahc.ro

INCAS 2017 – Sursa: www.afahc.ro

 

In primul rand trebuie spus ca este vorba de un concept rezultat din munca de voluntariat a unor cercetatori INCAS deci nu este inca vorba de un proiect propriu-zis, activitatea de R&D avand la acest moment mai putina sustinere din partea beneficiarului (Avioane Craiova?), a clientului final (MApN) sau a celor care trebuie sa incurajeze cercetarea (Min. Educatiei/UEFISCDI) decat i s-a acordat, sa zicem, lui IAR-99NG/TD sau defunctulului AMTA. Macar daca i s-ar asigura mai multa publicitate, pentru ca nu stii de unde sare iepurele.

Nu voi descrie obiectivele urmarite de micro-supersonicul INCAS – apropo, nu are inca nici macar un nume -, o descriere detaliata putand fi citita aici (pagina 177) dar in rezumat, ideea e de a se proiecta si construi un avion supersonic capabil atat de misiuni aer-aer cat si aer-sol/nava care sa suplimenteze numarul redus de F-16 care va intra in dotarea RoAF (48 pare un numar de imens dar in realitate este minimul promis la intrarea in NATO), putand fi considerat un inlocuitor al MiG-21 din punctul de vedere al numarului de unitati avute la debutul programului LanceR. Ce e special la conceptul INCAS e ideea de misiune aer-aer strict WVR, evitarea luptei BVR fiind posibila datorita reducerii amprentei radar in principal (dar probabil nu numai) prin dimensiunile liliputane ale micro-supersonicului dar si datorita utilizarii super-croazierei. Acelasi concept are evident aplicativitate si in cazul misiunilor aer-sol.

Conceptul a avut mai multe iteratii, in varianta 2017 fiind vorba de un avion mai mic decat un F-5, cu o cala de armament integrala, propulsat de un motor RR-Viper 632, dotat cu un radar PESA/AESA mecanic cu raza foarte scurta (20km) si o suita integrata de senzori pasivi (IR si RWR). Evident, spatiul interior este extrem de scazut asa ca pentru a putea purta 6 rachete aer-aer asa cum este preconizat, rachetele vor trebui proiectate special.

Calea spre un proiect de succes ar fi mult mai usoara daca s-ar elucida unele elemente ramase deocamdata nerezolvate:

Continuare…

Coreenii au testat o noua racheta balistica

Hyunmoo 2C - Sursa: kjclub.com

Hyunmoo 2C – Sursa: kjclub.com

Nu e vorba de, asa cum era de asteptat, cei mai buni dintre coreeni ci de ceilalti, cei care in general nu se joaca cu rachete balistice. Si asta pentru un motiv bun, Coreea de Sud avea o intelegere cu SUA datand din 2001 pentru a nu dezvolta rachete cu raza de actiune mai mare de 300km si incarcatura utila mai mare de 500kg.

Dupa un efort diplomatic serios, coreenii au primit in 2012 acceptul SUA de a dezvolta rachete cu raza maxima de 800km si rezultatele nu s-au lasat asteptate. In 2015 a fost testata o racheta cu raza de 500km (Hyunmoo-2B) iar anul curent una cu raza de 800km (Hyunmoo-2C).

Hyunmoo-2C ar urma sa intre in dotare pana la sfarsitul anului.

 

 

Continuare…

Rusii sint consecventi

LET L-410 e cel mai de succes proiect aviatic al cehilor, fiind produs in peste 1.000 de exemplare din 1969. In 2015 a avut loc primul zbor al unei versiuni modernizate, L-410NG care ramane in aceeasi nisa de piata (capacitate de 19 pasageri intr-o cabina nepresurizata) dar este construit cu materiale mai avansate si dotat cu motoare mai puternice, rezultand performante mai bune in raport cu versiunea precedenta, UVP-E20.

In primul rand – frumoasa hala de asamblare a cehilor.

In al doilea, de ce este facuta prezentarea in rusa? Compania rusa UGMK/UMMC (Ural Mining and Metallurgical Company) a devenit in 2013 proprietara LET si a anuntat intentia de a investi intr-o linie de asamblare a L-410NG la UWCA (Ural Works of Civil Aviation). Desi proiectul L-410NG a fost finantat de statul ceh, exista un real pericol ca fabricatia sa fie transferata in Rusia. In cel mai bun caz, cehii vor ramane fara productia aparatelor destinate pietei rusesti, in cel mai rau caz…

Ar mai fi de mentionat ca cehii mai au un producator care incearca sa-si faca loc pe aceeasi piata, Evektor cu EV-55, prezentat deja aici adica un fel de AeroTaxi care a prins o repartitie mai buna.

Cat despre L-410 si LET, cel putin rusii sint consecventi si aplica aceleasi metode de privatizare prin toata Europa de Est, nu doar in Romania.

Americanii schimba tot, episodul 2

Merg pe HK417 - Sursa: H&K

Merg pe HK417 – Sursa: H&K

Cu multumiri lui Alex pentru semnalare.

Perspectiva inlocuirii M4 in dotarea US Army devine din ce in ce mai reala, aparand din ce in ce mai multe indicii ca lucrurile se misca rapid in directia asta. Daca doar acum cateva luni US Army anunta ca va incepe evaluarea unor noi calibre pentru viitoarea arma de asalt, majoritatea fiind 6.5mm, acum cateva zile a fost dat publicitatii un nou anunt, pentru o arma in calibrul 7.62 NATO ce va asigura interimatul intre actualele M4 si viitoarele arme in posibilul calibru 6.5mm.

ICSR (Interim Combat Service Rifle) ar fi in viziunea US Army o arma deja existenta, in calibrul 7.62x51mm, capabila atata de foc automat cat si semiautomat. Contractul ce ar putea fi acordat la finalul procedurii de selectie ar fi de 50.000 de bucati.

Justificarea pentru ICSR este aparitia vestelor antiglont ce nu pot fi perforate de actuala munitie de 5.56mm. Un alt motiv, care nu e prezentat in mod explicit, ar fi nevoia identificata in Afganistan de o arma cu o bataie superioara M4. In loc sa adopte un DMR, ca o optiune economica, US Army pare sa se indrepte spre (re)adoptarea pe scara larga a pustilor automate de 7.62 NATO, la care s-a renuntat odata cu M14.

Continuare…

Calare pe motoare

SD-44 in serviciul est-german - Sursa: forums.eugensystems.com

SD-44 in serviciul est-german – Sursa: forums.eugensystems.com

Rusia, acolo unde motocicletele trag cu proiectile antitanc.

O realizare interesanta, folosita mai ales de catre trupele aeropurtate VDV, este SD-44, un tun de camp semi-autopropulsat. SD-44 este o varianta a mult mai raspanditului D-44, tun tractat de calibru 85mm proiectat la finalul WWII si intrat in dotare imediat dupa sfarsitul acestuia. D-44 este la randul sau o dezvoltare a celebrului tun de 85mm al T-34 si a pastrat capacitatea antitanc, lansand atat proiectile brizante cat si cumulative.

SD-44 difera de modelul de baza prin instalarea unui mic motor de 14CP in doi cilindri, destul de puternic pentru a propulsa tunul cu pana la 25km/h. Faptul ca SD-44 era independent de tractorul de artilerie l-a facut foarte interesant pentru VDV desi, evident, era mai greu decat varianta de baza D-44.

Continuare…

Dupa 20 de ani

Stirea zilei: Bell Helicopter a semnat o scrisoare de intentie pentru cooperare in privinta productiei UH-1Y cu polonezii de la PGZ.

Glumesc.

In realitate, adevarata stire a zilei e cam saraca in amanunte. Romania ar fi acceptat sa cumpere un numar necunoscut de elicoptere AH-1Z pentru un pret necunoscut, producatorul american fiind de acord cu producerea lor in Romania, intr-un grad de integrare necunoscut.

Oricum, trebuie sa recunosti perseverenta celor de la Bell, 20 de ani au asteptat momentul asta.

Pentru a nu lasa postarea fara nici un fel de date, am inclus o supradoza de informatii referitoare la performantele relative ale elicopterelor de transport si de atac, in viziunea RAND:

Pentru cei ce vor rezumatul rezumatului din documentul de mai sus: la categoria elicoptere de atac, AH-1Z are performante superioare AH-64 in cele mai dificile conditii pentru elicoptere, la temperaturi si altitudini inalte. Oarecum de asteptat avand in vedere ca cele doua elicoptere au in comun motorizarea si diametrul rotorului insa Cobra e cu 2 tone mai usor (MTOW).

Scenariile misiunilor luate in calcul, Afganistan si Irak, pot parea putin extreme la prima vedere, insa la o a doua se observa ca temperaturile din Romania se pot apropia de cele din Afganistan iar relieful, desi nu este atat de extrem, are un anumit grad de similaritate.

La categoria elicoptere de transport, se remarca performantele stelare ale CH-47 si cele dezamagitoare ale UH-1Y.

Sportul pentru toti, in versiunea maghiara

E bine sa incepi de mic - Sursa: telegraph.co.uk

E bine sa incepi de mic – Sursa: telegraph.co.uk

Daca romanii construiesc bazine de inot si terenuri de fotbal (in panta), cei mai buni dintre vecini nu vor sa ramana mai prejos si se gandesc sa investeasca si ei in sportul de masa.

La sfarsitul anului trecut, guvernul ungar a alocat USD91mil pentru constructia a 197 de poligoane de tir pe parcursul urmatorilor trei ani. Obiectivul e ca fiecare oras mai mare sa aiba cate un poligon de 100 de metri. Interesant e ca cererea de creare a poligoanelor a venit de la ministerul apararii.

Guvernul ungar a venit anul acesta cu o a doua idee: crearea de poligoane de tir in scoli. Pentru ca cluburile nu sint de ajuns. Chiar daca suna bine, imaginea lunetistilor puberi i-a speriat pe cei din invatamant asa ca pe moment ideea ar fi fost abandonata. Sau amanata pana se mai obisnuieste lumea cu ea.

Am auzit ca si biatlonul e un sport frumos. In cazul in care romanii se decid ca vor sa termine pe niste locuri bune olimpiada de iarna care vine.