La altii se poate, episodul 30

Proiectul ucrainian Lan - Sursa: globalsecurity.org

Proiectul ucrainian Lan – Sursa: globalsecurity.org

#1: Ucrainienii au proiectul general al unei nave rapide de patrulare dar nu au bani sa o construiasca.

Proiectul pe nume Lan atrage insa atentia vietnamezilor, care se ocupa de proiectarea de detaliu si construiesc local patru nave, cunoscute drept TT-400TP.
Au un deplasament de aproximativ 450 de tone, o viteza maxima de 32 noduri si o raza de actiune de 2500 de mile la viteza economica. Echiparea parca ar fi romaneasca adica e vorba de echipamente sovietice rusesti de generatia anilor ’70: AK-176 de 76mm, AK-630 de 30mm, KPV 14.5mm si Igla. De altfel vietnamezii negociaza cu rusii intretinerea si modernizarea lor.

Continuare…

Nou, vechi sau modernizat

Cu sau fara rachete, tot aia e - Sursa: Navy.ro

Cu sau fara rachete, tot aia e – Sursa: Navy.ro

Despe modernizarea NPR-urilor, din perspectiva alternativelor.

La categoria BNIB (brand new in box), trei variante, de la cea mai exotica, la cea mai puternica pana la cea mai putin… remarcabila.

Daca criteriul de evaluare al navelor rapide purtatoare de rachete ar fi doar viteza, atunci Skjold ar fi cea mai buna NPR.

Nava pe perna de aer cu pereti laterali rigizi sau pe scurt SES (Surface Effect Ship) a norvegienilor ar fi cea mai rapida nava militara din lume, are un comportament foarte bun pe mare montata si o vulnerabilitate redusa la exploziile minelor subacvatice fata de constructiile navale clasice.

In plus, pentru supravietuire se bazeaza si pe masuri de reducere a semnaturii radar, ajutata de tehnologia de constructie ce utilizeaza materiale compozite, mai precis laminate cu matrice din polimer (“plastic”) armate cu fibra de sticla si carbon, in structuri sandwich cu miez din PVC.

Continuare…

Operatiunea POP(*), episodul 2

Cum ar fi trebuit raportate cele doua bugete ale MApN - Sursa: Cosmin Marinescu - contributors.ro

Cum ar fi trebuit raportate cele doua bugete ale MApN – Sursa: Cosmin Marinescu – contributors.ro

(*)Praf in Ochii Prostilor #InchisGuraFraierilor

Un articol foarte interesant de pe contributors.ro explica misterul creditelor de angajament, un mecanism bugetar care si-a castigat “faima” anul acesta, cand s-a incercat bifarea promisiunii de alocare a 2% din PIB pentru MApN prin completarea costelivului buget anual cu credite de angajament.
Pe scurt, creditele de angajament inseamna o autorizare pentru MApN (in cazul de fata) de a se angaja la plata unor sume in anii viitori. Pentru ca platile efective se vor face in alti ani, sumele respective vor fi alocate in bugetele anuale aferente si se vor contabiliza atunci, raportarea lor ca facand parte din bugetul anual curent fiind evident o greseala, in cazul asta intentionata.

Normal ar fi fost sa se raporteze un buget anual/curent – care sa cuprinda sumele ce pot fi cheltuite anul acesta si care sa atinga pragul de 2% din PIB – si un buget multianual/”virtual” care sa indice plafonul pana la care MApN-ul poate angaja plati in anii ce vin, dupa cum se poate vedea si in tabelul alaturat). Evident ca respectivele angajamente vor bloca sume din bugetele anuale/curente ale anilor viitori deci practic creditele de angajament nu inseamna decat o autorizatie pentru MApN de a-si angaja proprii bani din viitor. La fel de evident e ca discutia nu are nici o legatura cu vreo eventuala marire a bugetului iar “comasarea” celor doua bugete este doar inca o modalitate de a farda realitatea.

Pe acelasi principiu se poate construi un buget format din credite de angajament planificate pe urmatorii 200 de ani, care il va depasi pe cel al SUA. Din anul curent.

Motivul aparentei “generozitati” e ca un astfel de “credit” nu ar influenta nivelul datoriei externe si nici deficitul bugetar, nefiind vorba de sume cheltuite efectiv. Din punct de vedere practic nu este insa nimic nou, MApN-ul avand deja un mecanism de finantare al programelor multianuale prin care se incheie un contract-cadru initial, urmat (daca exista finantare) de contracte subsecvente anuale, raportate desigur in bugetele curente din anii respectivi.
Rezultatul este fix acelasi, depinzand in exact aceeasi masura de alocarile efective din fiecare an.

Pe sub radar, episodul 2

F-16 si JSM - Sursa: flightglobal.com

F-16 si JSM – Sursa: flightglobal.com

Programul de teste a JSM (varianta lansata de pe avioane a Kongsberg NSM) a inregistrat la finele anului 2016 o noua premiera, fiind executat primul zbor pe distanta mare, cu obiectivul de a demonstra capacitatea rachetei de a executa manevre de zbor complexe.

Continuand traditia predecesoarei sale, Penguin, platforma de lansare a JSM a fost un F-16 si, desi tinta este calificarea pentru F-35 si poate pentru F-18, asta e o oportunitate pentru Kongsberg de a-si largi baza de clienti potentiali, dintre utilizatorii de F-16.

Primul test cu incarcatura de lupta este prevazut a fi executat in 2018, destul de interesant, impotriva unei tinte de la sol. Racheta va fi astfel un concurent pentru SLAM Harpoon (Standoff Land Attack Missile), intr-o nisa a rachetelor de croaziera de dimensiuni mici, versiuni ale unor rachete anti-nava.

Trebuie spus ca JSM a fost proiectata de la inceput ca o racheta multirol, capabila sa loveasca atat tinte navale cat si unele terestre.

Chiar si NSM pare capabila de a juca rolul unei rachete de croaziera, Marina norvegiana efectuand tot in 2016 o tragere de test asupra unei tinte de pe mal, transformand Skjold-ul intr-o foarte mica Buyan-M.

Celelalte corvete, episodul 2

Corveta multirol - Sursa: Fincantieri

Corveta multirol – Sursa: Fincantieri

Inca o corveta ce ar fi putut fi luata in calcul de MApN.

La jumatatea lui 2016, Qatarul a comandat consortiului italian format din Fincantieri si Leonardo-Finmeccanica un numar de sapte nave, dintre care patru corvete, o nava de debarcare si doua nave de patrulare (OPV-uri).

Contractul se ridica la o valoare totala de EUR5bil, din care circa EUR3bil inseamna constructia navelor, electronica in valoare de EUR700-800mil furnizata de Selex ES (companie Leonardo-Finmeccanica) si rachetele Exocet si Aster in valoare de EUR1bil, suma primita de MBDA, o alta companie Leonardo-Finmeccanica. A fost o zi buna pentru italieni.

Comparatia corvetei multifunctionale a Fincantieri cu SIGMA 10514 dar si Avante 2200C a spaniolilor de la Navantia arata cam asa:

Continuare…

Operatiunea POP(*)

Radarele compatibile SPYDER ar fo fost deja achizitionate - Sursa: w54.biz

Radarele compatibile SPYDER ar fi fost deja achizitionate – Sursa: w54.biz

(*)Praf in Ochii Prostilor #InchisGuraFraierilor

Cu multumiri pentru semnalare lui @LaCuscaPSD (poate pe viitor cu un nume de scena mai usor citabil):

La întâlnire s-a discutat planul de cooperare tehnico-militară între România și Israel pentru anul 2017.

“Cu această ocazie s-au identificat și s-a căzut de acord cu partenerul israelian asupra unor proiecte potențiale comune de colaborare, precum: sisteme de rachete pentru apărarea aeriană, sisteme de avioane fără pilot, vehicule fără pilot, sistem mortier autopropulsat, sistem de stabilizare pentru platformă artileristică, arma de asalt pentru infanterie, echipamente optoelectronice, precum și de cercetare-dezvoltare de echipamente militare pentru forțele terestre, aeriene și navale, cyber defense și detecție CBRN”. a precizat Departamentul pentru Armamente.” Sursa: RomaniaLibera

MApN revine deci la prima iubire, aruncatorul de bombe Cardom, ca la Elbit SPEAR nu putem spera. Asta desi exista un proiect romanesc ramas la stadiul de demonstrator. De unde se vede ca nici UTI nu mai e ce-a fost.

Sistemul de stabilizare pentru platformă artileristică” e o denumire voit vaga, parca pentru a mentine suspansul. O fi ATROM, o fi LAROM? Ambele destul de scumpe.

Arma de asalt pentru infanterie” ar putea insemna sfarsitul pentru “noua arma de asalt romaneasca”, esuata intr-o licenta si nici macar una din cele mai bune. Totusi Cugirul are experienta pistoalele Jericho, standardizate acum in dotarea Romaniei.

Sistemele de rachete pentru apărarea aeriană” aprind un pic imaginatia si ar putea lasa sa se intrevada niste SPYDER, daca nu se poate vorbi de David’s Sling sau Barak-8. Asta daca nu s-ar sti ca israelienii au si niste HAWK de care vor sa scape.

De remarcat ca o parte din echipamente au mai fost propuse pentru dotarea MApN si in trecut, acum reluandu-se procesul, intr-o “bucla peste timp” – cum se spune – de acolo de unde a ramas. Revin vremurile bune din anii ’90-’00.

Undeva in Europa

O unitate a US Army din Europa a primit singurele doua prototipuri CMIC (C-UAS Mobile Integrated Capability) existente la aceasta data, sisteme de combatere a dronelor, montate pe transportoare Striker 8×8.

CMIC are in compunere un sistem optic de identificare a dronelor si echipament de bruiaj, lipsind insa laserul instalat pe prototipul MEHEL prezentat la sfarsitul lui 2016.

Obiectivul detasarii in Europa este de a integra prototipurile intr-o unitate operationala si de a le testa pentru 180 de zile. Mai ramane de elucidat carei unitati ii sint destinate cele doua CMIC (3/4 ABCT e in zona dar, in afara batalionului de geniu, nu prea pare a corespunde profilului) si unde anume vor fi testate – desi vehiculele au fost transportate in Germania, s-ar parea ca vor fi folosite in exercitii undeva in Europa de Est.

CIA vs Bitdefender

Un tip de atac ce asigura captura comunicatiilor in timp real - Sursa: OWASP via phys.org

Un tip de atac ce asigura captura comunicatiilor in timp real – Sursa: OWASP via phys.org

Pentru cine nu a aflat inca, WikiLeaks a publicat o cantitate enorma de informatii despre programele CIA de compromitere a unei intregi game de dispozitive electronice incepand cu telefoane mobile, calculatoare personale, routere SOHO si chiar televizoare.

Exploatarea insemna copierea informatiilor gasite pe respectivele dispozitive, transformarea lor in instrumente de ascultare sau supraveghere video sau capturarea in timp real a tuturor comunicatiilor ce trec prin ele. Informatiile prezentate de WikiLeaks sint extrem de tehnice si vin fara indoiala de la “hackerii” CIA ce dezvolta tehnicile si instrumentele necesare “spargerii” protectiei respectivelor dispozitive.

O parte a cercetarii este evident dedicata tehnicilor de evitare a programelor anti-virus care ar detecta in mod normal modulele respective ca pe orice alt malware. Lista programelor anti-virus analizate contine cele mai utilizate astfel de programe si anti-virusul romanesc Bitdefender este printre ele.

Continuare…

Celelalte corvete

Guaiqueri - Sursa: Wikipedia.org

Guaiqueri – Sursa: Wikipedia.org

Cum lista optiunilor analizate de MApN pentru dotarea cu corvete ramane secreta, e liber la speculatii asupra componentei acesteia.

In episodul de azi, oferta unui constructor de talie mondiala dar despre care se vorbeste foarte putin in Romania. Este cel mai mare exportator de nave Aegis din lume si nici macar nu e american, fiind singurul constructor cu experienta in tehnologia asta din Europa.

Spaniolii de la Navantia si-au castigat reputatia cu versiunile europenizate ale distrugatoarelor Aegis, serie inceputa cu fregatele F-100 Alvaro de Bazán, urmate de exportul catre Norvegia a fregatelor F-310 din clasa Fridtjof Nansen si, mai recent, de contractul pentru proiectarea viitoarelor distrugatoare australiene din clasa Hobart.

Navantia are insa si o oferta foarte variata in domeniul corvetelor si al fregatelor multifunctionale/usoare/de patrulare/etc, comparabila cu familia SIGMA a Damen. Versiunea ce s-ar potrivi cel mai bine nevoilor Romaniei, judecand dupa asemanarea cu standardul SIGMA 10514 ales de MApN, ar fi Avante 2200 Combatant.

Continuare…

Aliatii

Gallup a dat publicitatii un sondaj – citat de Bloomberg aici – care ierarhizeaza principalii aliati in caz de amenintare militara, asa cum sint vazuti de fiecare tara in parte.

Asa cum era de asteptat, unii au ales SUA iar altii Rusia.

Mai interesant e cine din Europa a ales Rusia: trecand peste suspectii traditionali cum sint sarbii, Rusia este vazuta ca aliatul favorit si de catre patru state NATO: Slovenia, Grecia, Bulgaria si Turcia.

Cumva Polonia si Ungaria nu au figurat in sondaj – nu-mi fac insa griji pentru Polonia. E bine de stiut pe cine se poate conta si mai ales pe cine nu.