Archive for December, 2018

Misterele Cugirului, episodul 2

O proto-Dragana foarte putin cunoscuta, carabina in calibrul 7.92x57mm fabricata la Cugir, imagini inedite furnizate multumita lui habarnistul.

Continuare…

Genial

Noile media nu doar comunica informatia “in timp real”, ci o si creeaza. (…)

Iar primele victime ale acestei manipulari sunt cei slabi de inger. Cei mai multi dintre noi, adica.

Sa ne-ntelegem: cei slabi de inger nu sunt totuna cu cei saraci cu duhul.

De fapt, cei saraci cu duhul sunt protejati de acest gen de pericole, pe cand cei slabi de inger sunt victime sigure. Cei cu adevarat saraci cu duhul sunt fericiti pentru ca, precum Socrate, ei stiu ca nu stiu, dar, spre deosebire de Socrate, nici nu ravnesc sa afle, pentru ca realizeaza ca nu pot. (Cine n-a intalnit astfel de oameni, sa citeasca Despre soareci si oameni sau Flori pentru Algernon.) In schimb, cei slabi de inger nici nu stiu ca nu stiu, si nici nu realizeaza ca nu pot. Cei slabi de inger sunt slabi pentru ca si-au pierdut ingerul pazitor. Punctele de reper. Ancorele. Orizontul. Identitatea. Noile media le-au zdruncinat identitatile clasice, fara insa a le oferi altele, la fel de stabile, in schimb. Expusi din toate partile bombardamentului mediatic, cei slabi de inger se revolta impotriva a orice.

Precum adolescentii.

Sursa: … bilant 2018: O civilizatie slaba de inger, incremenita intr-o revolta adolescentina de Alin Fumurescu

Intregul articol poate fi citit pe Contributors.ro

Decembrie aduce trei vesti proste

Mytishchi, clasa Karakurt - Sursa: navaltoday.com

Mytishchi, clasa Karakurt – Sursa: navaltoday.com

Prima ar fi ca rusii au introdus in serviciu prima nava din clasa Karakurt (Proiect 22800), Mytishchi. Karakurt este o corveta construita in jurul aceluiasi pachet ofensiv (8 tuburi UKSK lansatoare de rachete Kalibr sau Oniks) care se gaseste si pe Buyan-M si care a fost testat cu succes in bombardarea Siriei.
Rusii au invatat insa si din problemele identificate in timpul voiajului din Mediterana al corvetelor Buyan-M, mai exact autonomia redusa si comportamentul mai slab pe mare montata.

Desi Karakurt, la cele 800 de tone ale sale, este mai mica decat Buyan-M (950 de tone), are totusi un pescaj mai mare (4 m vs 2,5 m) ceea ce teoretic i-ar asigura un comportament mai bun. Karakurt are de asemenea o autonomie marita la 15 zile, fata de 10 la Buyan-M, obtinuta probabil si prin reducerea echipajului de la 52 la 39 de marinari.

In afara de cele 8 lansatoare UKSK, corvetele mai sint dotate cu cate un tun de 76mm si cate doua sisteme CIWS AK-630M care vor fi inlocuite incepand cu cea de-a treia unitate cu un complex Pantsir-M.

Desi este denumita “corveta”, Karakurt este mai degraba o nava purtatoare de rachete in intelesul clasic, nu va dispune de armament antisubmarin si va opera un UAV (Orlan-10) in locul unui elicopter. Mytishchi este destinata Flotei Marii Baltice, ca si urmatoarea nava a clasei Karakurt, insa cea de-a treia, planificata sa intre in dotare anul viitor, va fi destinata Flotei Marii Negre.

Care Flota a Marii Negre a primit pe 10 Decembrie o noua corveta Buyan-M (Proiect 21631), Orekhovo-Zuyevo. E cea de-a doua Buyan-M care isi are domiciliul in Marea Neagra.

Iar pe 20 Decembrie, aceeasi Flota a Marii Negre a primit in dotare si OPV-ul Vasily Bykov (Proiect 22160). Toate cele 6 nave ale clasei sint de altfel destinate Marii Negre.

Continuare…

Ce s-ar cere

Nici prea mic dar nici prea mare.

The new Romanian jet trainer will be designed to have the following main items. Tricycle landing gear, crew: 2 pilots (student and instructor), in tandem.
Weight: empty: 5800-6000 kg, maximum take-off mass: 10000 kg
Loading on the wing, max: 890 kg/m2

Main expected performance: speed (sea level) = 1300 km/h, speed at 9000m = 1500 km/h – Rate of climb: 30 m/s
– Ceiling max: 15000 m
– Flight duration: 4 h, with external drop tanks

– Ferry range: 4000 Km, with external drop tanks.
Avionics and embedded systems will have a modular architecture based on the MIL-

STD-1553B (dual redundant digital databus), which has the capability for additional systems and stored/calculated management data can be displayed on any of the cabin MFDs.

The radar will be modern, NATO-compatible, operational day and night in any weather conditions.

Flight Control System (FCS) will be digital and multi-redundant Fly-by-Wire (FBWS)

Integrated Navigation System (INS) will be an inertial navigation system with a laser gyroscope with a built-in GPS receiver and will include omni-directional tactical aerial navigation.

The communication system will have a pair of transmitters/receivers and a Traffic Collision Avoidance System (TCAS).

The cabin will be “Glass cockpit”, full digital cabin, open architecture computers and on-board simulation systems.

The Arms Management System’s presentation/display and control functions use any of the MFDs in both pilot cabs. HOTAS (Hands-on throttle and stick) controls are used to select weapons, and weapon delivery is controlled by the central processor, the required data being presented to the pilots via HUD or the helmet-mounted display (HMD), and MFD

The aircraft will be equipped with a cannon and air-to-air missiles, guided missiles, bombs and a self-defense system.

The aircraft will have 7-9 pilons for additional fuel tanks and armament: guided missiles, bombs and a self-defense system.

Sursa: INCAS Bulletin

 

nicolin-i__nicolin-b-a__vol_10_iss_4

Cavaleria zburatoare revine, episodul 3

S-au anuntat finalistii pentru noul tanc usor aeropurtat american, cunoscut drept Mobile Protected Firepower: BAE Systems si General Dynamic Land Systems.

Cele doua propuneri sint destul de diferite, BAE Systems venind cu o evolutie a M8 Armored Gun System, adica un blindat dotat cu un tun de 105mm, cu incarcator automat si echipaj compus din 3 militari, construit din aluminiu cu posibilitatea de montare a blindajului aditional in functie de cerinte. Astfel, M8 AGS cantareste intre 16 tone (in varianta aero-desantabila) si 23 de tone in varianta cea mai bine protejata.

 

GDLS propune un blindat bazat pe sasiul AJAX (utilizat de britanici pentru cavaleria lor), cuplat cu o noua turela care pastreaza organizarea interna a M1, asigurand o tranzitie usoara a echipajelor si avand deci un echipaj format din 4 militari. Demonstratorul tehnologic prezentat de GDLS se numeste Griffin si poate fi dotat cu un tun de calibru 105mm sau 120mm. Versiunea de 120mm utilizeaza tunul XM360 conceput pentru defunctul proiect FCS, avantajul sau constand in reducerea greutatii la jumatate fata de tunul folosit pe M1 insa pastrand aceeasi parametri balistici. Asta contribuie la reducerea greutatii, turela Griffin cu tunul de 120mm cantareaste doar 8 tone, de la cele 22 de tone ale turelei M1 – evident ca si protectia este mai scazuta.

Continuare…

Competitie pentru Cugir

Cu multumiri lui xv pentru semnalare: cea mai veche firma producatoare de arme de foc individuale, Beretta, ar putea infiinta o societate mixta cu UM Plopeni.

Hot-AGA-80-din-13.09.2018

 

Asteptam de mult ceva competitie pentru Cugir. Eu pariam pe Sadu dar Plopeni e la fel de bine.

Nu e clar care va fi produsul rezultat al colaborarii, posibil sa aiba legatura cu programul armei de asalt sau sa fie ceva complet diferit. Pentru ca nici pistoalele produse la Cugir nu sint tehnologic cu mult mai la zi decat AK-urile lor. 

 

72 de tevi de tun

Sursa: Victor Cozmei via Hotnews.ro

Sursa: Victor Cozmei via Hotnews.ro

Premiul pentru cea mai buna alegere a MApN devoalata anul asta trebuie sa fie primit pentru… nu pentru Patriot, nu pentru HIMARS, nici pentru Piranha V in totalitate ci pentru tunul ATK Mk44 Bushmaster de 30mm instalat in turelele Elbit UT30.

Fata de restul achizitiilor, care au fost mai mult sau mai putin in firea lucrurilor, in cazul tunurilor de 30mm montate pe Piranha V alegerea nu a fost foarte evidenta, mult timp tinuta sub tacere, tunul american avand teoretic un rival puternic, Rheinmetall MK-30/2 ABM.

De ce Bushmaster este o alegerea mai buna decat MK-30, am scris deja aici.

Nu se stie daca Bushmaster si MK-30 au fost puse in concurenta directa pentru programul Piranha, ce se stie cu siguranta e ca MK-30 a fost pozitionat de Rheinmetall pentru ipoteticul Agilis. In afara cazului, totusi posibil in Romania, in care Piranha si Agilis ar fi urmat sa aiba tunuri de 30mm de la doi producatori diferiti, logica ar indica standardizarea la unul dintre cele doua produse, ceea ce le-ar fi pozitionat intr-o competitie despre care nu s-au auzit prea multe.
Sau interpretat altfel, sansele ca Agilis, cand si daca va fi fabricat, sa fie dotat cu tunul german asa cum se planuia, au cam scazut. Cel putin asta ar fi normalul logicii logisticii.

Continuare…

Oportunitati ratate

Adica Oportunitatile de Luni, cu anticipatie.

Care e legatura dintre armele de mai jos?

VZ54 - Sursa: 7.62x54r.net

VZ54 – Sursa: 7.62x54r.net

 

7.62 Tkiv 85 - Sursa: Wikipedia.org

7.62 Tkiv 85 – Sursa: Wikipedia.org

 

OTs-48 si OTs-48K - Sursa: survincity.com

OTs-48 si OTs-48K – Sursa: survincity.com

 

In mod clar, toate sint arme de precizie, cu repetitie. Mai precis, toate au la baza mecanica Mosin-Nagant si au fost construite dupa sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial, uneori mult dupa, armele finlandeze fiind fabricate la jumatatea anilor ’80 iar OTs-48 chiar in anii 2000.

Conversia vechilor pusti cu repetitie la arme pentru lunetisti nu e ceva spectaculos, procedura fiind destul de intalnita cel putin in primii 20-30 de ani dupa Razboi. Americanii si mai ales britanicii au mai “tras” mult de Springfield M1903A4 si Lee Enfield L42A1 pana sa le inlocuiasca cu o noua generatie de pusti cu repetitie.

Continuare…

Ce s-a intamplat cu BAMSE?

A mai auzit cineva ceva de sistemul AA cu raza scurta de actiune construit de Saab si proiectat ca antidot la superioritatea aeriana sovietica/rusa?

Principala calitate era o altitudine maxima superioara fata de sistemele SHORAD existente. Adica un fel de bula AA inainte ca bulele A2/AD sa fie la moda.

 

Suedia a comandat o (?) baterie si apoi… nimic. De fapt, nu, suedezii au cooperat la dezvoltarea SHORAD-ului IRIS-T si apoi l-au introdus in dotare.

BAMSE pare sa intre in aceeasi categorie cu ale echipamente suedeze considerate la un moment dat tzatza de matza ca mai apoi sa ramana o curiozitate. Tancul S, Visby, Bandkanon, Archer, submarinele Gotland.

Desi, rezultatele suedeze nu-s chiar rele daca e sa fie considerate si lucrurile care au avut succes: Carl Gustaf, AT-4, RBS 70, RBS-15, Gripen. Si asta doar cu jumatate din populatia Romaniei. Foarte probabil ca daca ar fi avut dublul populatiei sa fie mult mai departe.

LMT si-a dorit mai mult victoria

Or fi cumparat CQBPS16? - Sursa: lmtdefense.com

Or fi cumparat CQBPS16? – Sursa: lmtdefense.com

LMT (Lewis Machine & Tool Company) reuseste din nou surpriza. Dupa ce in 2015 a castigat contractul pentru inlocuirea Steyr AUG in serviciul neozeelandez, vanzand aproximativ 9.000 de pusti automate CQB16 pentru aproximativ EUR35mil, LMT castiga si contractul estonian pentru 16.000 de arme in valoare de EUR22mil, anunta ERR News.  De remarcat ca pretul platit de estonieni (EUR1.375) este mult inferior celui platit de neozeelandezi (EUR3.900) desi estonienii spun ca ar fi cumparat si alte echipamente, nu doar armele.

Nu se stie exact tipul armei cumparate de estonieni, LMT avand in portofoliu atat variante AR-15 cu sistemul clasic cu piston intern (DI) cat si cele cu piston scurt. Noua Zeelanda, de exemplu, a ales sistemul clasic DI.

Ce se cunoaste, este ca oferta LMT ar fi batut competitia reprezentata de CZ, IWI, Beretta si, in finala, SIG, HK si POF (Patriot Ordnance Factory).

Revenind la pretul de EUR1.375, care ar include si alte elemente neprecizate, se apropie destul de mult de limita de 1.000 de euro de la care ar incepe ofertele “valoroase”. Adica destul de competitive incat sa dea de gandit chiar si celor mai zgarie-branza dintre estici. Pretul este cu siguranta plauzibil, asa cum am aratat aici existand chiar variante AR-15 cu piston sub USD1.000 desi nu sint cotate cu aceeasi calitate ca cele produse de LMT.

In rest, daca LMT a pornit vanatoarea globala de contracte guvernamentale, nu ar fi o supriza sa intre si in competitia romaneasca. Nu, nu se stie deocamdata cine sint competitorii. Nici macar daca exista o competitie oficiala sau e vorba doar de niste teste preliminare.

Desi platforma AR-15 nu ar fi varianta optima pentru Romania, nu in ultimul rand si din cauza doreilor locali neinvatati cu tehnologia de fabricatie necesara, daca produse cum sint cele ale LMT reusesc sa le bata pe cele ale HK sau SIG (si ele la baza tot AR15), poate ar merita o sansa.