TehnoMil

Era o vreme cand Suedia isi permitea sa faca arogante cu Archer. Vremea aia a trecut.

Pe langa Archer, suedezii mai aveau in pregatire un sistem similar din punct de vedere al performantei, complexitatii si pretului: aruncatorul de bombe de 120mm autopropulsat AMOS.
Costul AMOS – dar si anumite limitari tehnice, se pare – i-a facut pe suedezi nu numai sa renunte la achizitia lui ci si sa basculeze in cealalta extrema si sa caute un sistem ieftin. Foarte ieftin. Cel mai ieftin.

Acum ca criteriul principal dupa care s-au ghidat e clar si trebuie tinut minte cand se va analiza rezultatul final, e momentul sa observam cum au gandit cand au facut evaluarea optiunilor.

Prima varianta cand vrei un aruncator de bombe ieftin si bun, e sa tragi cu ochiul la CARDOM-ul israelian, adica instalarea aruncatorului direct pe podeaua transportorului si ridicarea tevii prin plafon. Suedezii au evaluat si ei o varianta similara (MEP), montata pe CV90 din dotare.

CV90 MEP – Sursa: BAE Systems Hagglunds

Varianta asta e semnificativa si pentru Romania avand in vedere ca e una din formulele – singura? – luata in calcul si de MApN. Elbit a prezentat deja CARDOM-ul pe aici, cu ganduri clare.

A doua configuratie, CV90 MTA, presupunea montarea a doua aruncatoare intr-o cupola – care nu e turela, asa cum se va vedea mai jos – servantii urmand sa fie protejati sub blindaj in permanenta.

CV90 MTA – Sursa: BAE Systems Hagglunds

Cam cum s-a pus problema in evaluarea suedeza a celor doua variante, se poate subintelege din teza de mai jos:
FULLTEXT01

Interesant ca pe langa notarea problemei efectului fortei de recul asupra podelei si lipsei de protectie balistica inerenta configuratiei, suedezii au investit ceva resurse in testarea nivelului de zgomot si efectul asupra servantilor. Asta da o mica pauza de gandire.

Desi teza concluzioneaza ca solutia MEP e fezabila (din punct de vedere al zgomotului), poate cu niste limitari, in final a fost aleasa solutia MTA, cunoscuta acum drept Mjölner. Suedezii au comandat conversia a 40 de CV9040 prin montarea sistemului Mjölner pentru USD68mil. Primele 4 au fost primite in Februarie anul acesta.

E clar ca suedezii au vrut sa scoata costul Mjölner cat mai apropiat de varianta MEP/CARDOM asa ca aparentele futuristice ale Mjölner inseala ochiul. Cupola este rotita manual si doar la 60 de grade iar incarcarea se face cu ajutorul unor lifturi operate tot manual (desi la un moment dat se zvonea ca ar fi fost asistate). Unde nu sint prea multe echipamente de actionare, nici n-are ce sa se strice.

In principiu, toate solutiile prezente la Mjölner au fost adoptate cu gandul la scaderea costurilor. Nu e foarte clar daca Mjölner a ajuns la nivelul unui CARDOM dar probabil ca e comparabil, luand in calcul diferenta facuta de cele doua tevi. Un clip venit parca din anii ’80, dupa buget:

Dar a mai existat un element in vicleanul plan de scadere a notei de plata, suedezii adoptand ceva din stilul britanicilor care detin de altfel BAE Systems Bofors si BAE Systems Hagglunds, cei doi constructori ai Mjölner: au sub-contractat o mare parte din productia echipamentelor intr-o zona low-cost (prin comparatie cu Suedia) adica in Cehoslovacia.
Au fost incheiate contracte cu cateva firme cehe, cum ar fi Laser Centrum, Ray Service, AM-CME/Strojirny Sobislav s.r.o sau VOP CZ iar tevile aruncatoarelor de bombe vor fi fabricate de slovacii de la Konstrukta din otel furnizat de ZTS Metalurg.
Pe langa scaderea de costuri, colaborarile astea ajuta BAE sa pozitioneze CV90 pentru inlocuirea BMP-2 in dotarea Cehiei.

Curat perfid.