Archive for July, 2016

Eroul din Dallas

Remotec Andros Mark V-A1 - Sursa: sciencespacerobots.com

Remotec Andros Mark V-A1 – Sursa: sciencespacerobots.com

Pentru cei ce traiesc intr-o pestera, pe 7 Iulie un rezervist american veteran al Razboiului din Afganistan a deschis focul asupra politistilor care asigurau securitatea unui mars impotriva discriminarii rasiale, Black Lives Matter, desfasurat in Dallas, TX. Mitingul a fost provocat de doua incidente fatale anterioare, cauzate de politisti si ale caror victime erau de culoare.

Tragatorul din Dallas, Micah Xavier Johnson, a reusit sa omoare cinci politisti, sa raneasca alti noua si sa se baricadeze intr-o cladire dintr-un campus universitar, rezistand mai multe ore. Tacticile, echipamentul (vesta balistica plus pusca semiautomata – din fericire nu fabricata la Cugir) si motivatia sint elemente importante dar au fost eclipsate de modul inedit in care politistii au ales sa rezolve “asediul”: un robot EOD a fost dotat cu o incarcatura de explozibil (C4) pe care a plasat-o in apropierea lui Johnson, acesta pierzandu-si viata in urma exploziei.

Eroul confruntarii a fost identificat ca fiind un Andros Mark V-A1, produs de Remotec, o subsidiara a Northrop Grumman. Este primul caz in care un robot terestru este folosit in mod ofensiv de politie, armata americana avand insa antecedente in Afganistan, unde au fost folositi MARCboti dotati cu mine antipersonal. Paralela cu mult mai cunoscutele drone aeriene nu poate fi ocolita.

Asa cum sta bine unui film politist cu happy end, robotul a supravietuit exploziei. Aplauze, generic, cortina, etc…
Precedentul fiind stabilit, undeva o echipa de ingineri pregateste un RoboCop adevarat.

Ce-i mana pe ei in lupta

Acum 54 de ani, cand HAWK era si nou si modern - Sursa: keyshistory.org

Acum 54 de ani, cand HAWK era si nou si modern – Sursa: keyshistory.org

Se zice ca moralul trupei ar fi chiar mai important decat dotarea. Ar fi de discutat cat e de adevarat, la modul general dar in cazul Romaniei comparatia aproape ca nu-si are rostul, data fiind starea dezastruoasa a inzestrarii. Nu exista deci alternativa, moralul ar trebui sa compenseze dotarea deficitara.

Subiectul de fata este deci modul in care se mentine moralul in Armata Romana. Fara a avea pretentia de mari cunostinte de psihologie sau de acces la date reprezentative, ma voi rezuma doar la o analiza pe un text singular dar totusi scris intr-o nota destul de intalnita.

Un fragment foarte scurt dintr-un reportaj OM, despre sistemul HAWK in Armata Romana, sistem descris de şeful de stat major al Brigăzii 1 RSA, colonelul Ion Moise: “A fost un mare câştig. A intrat în ţară un sistem nou, modern, foarte bun, care are resurse pentru câteva decenii.

Continuare…

Modernizarea fregatelor. Despre costuri. Episodul 3

Cele trei T23 care vor fi modernizate - Sursa: taringa.net

Cele trei T23 care vor fi modernizate – Sursa: taringa.net

Probabil cei mai buni specialisti din lume in modernizarea fregatelor britanice (si care nu sint britanici) sint pe punctul de a face un numar de magie cu o transformare spectaculoasa. Chilienii sint in plin proces de achizitie a echipamentelor necesare instalarii VLS-urilor MK 41 pe cele trei fregate ex-britanice Type 23 aflate in dotare. Rachetele de tip ESSM instalate in MK 41 vor inlocui deci actualele Sea Wolf VLS, tranzactia fiind interesanta din cateva puncte de vedere.

In primul rand e vorba de o aparenta schimbare de optica a chilienilor care cu ceva timp in urma, atunci cand s-a pus problema modernizarii fregatelor Type 22, ar fi optat pentru rachete autodirijate SHORAD de tip VL MICA si doar problemele financiare au dus la anularea afacerii, preferandu-se rachetele Barak-1 foarte similare Sea Wolfului original dar care erau deja disponibile prin “canibalizare”. Chiar si pentru T23 s-au tatonat variantele Sea Ceptor sau Barak-8. S-au decis totusi pentru un sistem cu raza medie actiune cu dirijare semi-activa. Ar fi o confirmare a tezei ca navele “mari” nu se pot baza doar pe sisteme SHORAD sau CIWS pentru protectie anti-aeriana dar daca nu sint bani pentru ceva gen Barak-8, SM-2 sau Aster, atunci merge si ESSM.

Continuare…

Contragreutatea

Au revenit vremurile cand URSS Rusia se credea atarnand la fel de greu in balanta puterilor precum statele occidentale. Si ce metoda mai buna sa-si demonstreze puterea decat prin comparatii directe cu echipamentul adversarului, la fel de potrivite ca nuca-n perete: Sputnik News, un fel de TimesNewRoman mai trist de la ei, compara navele purtatoare de rachete Buyan-M cu LCS-urile americane. Cum era de asteptat, rusii se vad mult in fata la capitolul “letalitate distribuita“, concept despre care tocmai au aflat citind ultimul numar Jane’s.

Dar mai interesant decat articolul in sine, este de remarcat poza aleasa sa reprezinte temuta Flota a Marii Caspice, care ar schimba balanta de forte planetara daca nu s-ar afla intr-o mare inchisa. Nu stiu ce face rusul agatat de turela in timpul unor exercitii de tragere dar sta intr-o pozitie nefireasca si totusi e destul de calm, semn ca manevra a fost exersata inainte. Adica asa pare sa fie procedura.

Cat de curand, rusii isi vor consolida pozitia de lideri in materie de doctrina si tactica navala, eliminand nevoia unei contragreutati pentru turelele vedetelor blindate. Americanilor n-or sa le vina sa creada.

Competitia

Sursa: Wiss

Sursa: Wiss

Sau polonezii vand si Romania cumpara (nu doar invers).

De curand s-a anuntat incheierea unui nou contract in valoare de EUR7mil prin care producatorul de autospeciale Wiss va livra Romaniei 22 de masini de pompieri. Este vorba doar de ultimul dintr-o serie de contracte care au vizat de-a lungul anilor un total de 40 de masini in valoare de EUR15mil. Wiss se ocupa cu carosarea unor sasiuri furnizate de mari producatori, in cazul ultimului contract fiind vorba de sasiuri 6×6 Scania.

Furnizorul traditional al autospecialelor pompierilor romani este Romprim, un “carosier” ca si Wiss. Se pare ca exista si mari deosebiri, pompierii nefiind foarte multumiti de calitatea produselor Romprim, fiind criticate printre altele durabilitatea si ergonomia care se traduce printr-o functionalitate mai slaba.

Continuare…