TehnoMil

Am gasit in sfarsit un echipament militar de productie romaneasca superior produsului omolog suedez. Buckle up.

Am amintit in postarea precedenta de racheta C-RAM a sud-africanilor de la Denel, Cheetah. Racheta respectiva nu a aparut din neant ci se pare ca e o tehnologie derivata din programul Mongoose.

Denel Cheetah si Mongoose 3 – Sursa: Jane’s

Prima Mongoose (Mangusta Intaia) era o munitie hard-kill proiectata de Denel pentru a fi folosita de APS-ul lui Saab, numit LEDS-150. APS-ul suedezilor era folosit pentru protectia vehiculelor prin detectia surselor laser, activarea grenadelor de mascare si a munitiei hard-kill Mongoose 1.

Mongoose 1 era capabila sa distruga RPG-uri si rachete antitanc usoare.  Urmatoarea iteratie s-a numit Mongoose 3 (2-ul nu a intrat in productie) si a fost proiectata initial pentru distrugerea rachetelor antitanc grele si a APFSDS-urilor.  Pe parcursul dezvoltarii a dobandit noi puteri fantastice, astfel ca a devenit o racheta capabila sa fie lansata vertical (pastrand ca optional modul de lansare clasic) si evoluand intr-o racheta cu rol dual, APS si C-RAM.
In ceea ce priveste cel de-al doilea rol, Mongoose 3 ar fi fost testata deja impotriva bombelor de aviatie, proiectilelor de artilerie, bombelor de aruncator si chiar a rachetelor de artilerie.

Sursa: Denel

Revenind la LEDS-150 al lui Saab, este practic un sistem construit incremental. Piesa de baza este LEDS-50, care e sistemul de avertizare la amenintari laser.

LEDS-50 – Sursa: Saab

LEDS-100 construieste pe baza LEDS-50, aducand in plus lansatoarele de grenade de mascare si, optional, echipamente de bruiaj IR. LEDS-150 adauga la LEDS-100 lansatoarele de munitii Mongoose.

LEDS-150 – Sursa: Denel

Daca transportorul “generic” din imagine pare similar cu produsele Mowag, e si pentru ca LEDS a fost deja testat pe ele.

LEDS-150 pe Piranha IIIC – Sursa: defenceweb.co.za

LEDS-100 pe Piranha V – Sursa: military-today.com

Se poate face deci o comparatie nefortata intre LEDS si sistemele instalate pe transportoarele romanesti Piranha IIIC.

Sursa: militaryfactory.com

Cel putin la prima vedere, SAM al Pro Optica, compus din SAILR (Sistem de avertizare la iluminarea laser si radar) si SLG (Sistem lansere grenade) ar fi echivalentul LEDS-100 iar SAPLAR al EOC ar fi echivalentul LEDS-50.

SAPLAR, sistem de avertizare la iluminarea laser si radar – Sursa: electro-optic.ro

Ultima evolutie a SAPLAR a fost descrisa aici.  Interesant de remarcat ca, cel putin pe hartie, performantele sale sint superioare in unele privinte iar capabilitatile mai extinse decat cele ale LEDS-50. Daca LEDS-50 acopera un spectru al laserilor cu lungimi de banda intre 500 si 1700 nm, SAPLAR-ul poate sa vada intre 400 si 1700nm, o fereastra in crestere fata de prima versiune capabila doar intre 900 si 1700nm. Diferenta nu e semnificativa, evident, putand fi trecuta la categoria “diverse” si e foarte posibil ca produsul suedez sa fie superior in alte privinte, cum ar fi capacitatea de procesare, discriminare, etc. Sau nu. Conteaza ca in cazul asta sint comparabile.

Mai important e insa faptul ca SAPLAR descopera si iluminarea radar, ceea ce LEDS nu stie. Atat timp cat principalul inamic potential al Romaniei foloseste Khrizantema si de dupa dealurile gri trage cu antena Arbaleta (sau invers), in versiunea instalata pe Mi-28 sau pe Ka-52, e foarte indicat sa ai niste senzori RWR sensibili intre 33-37GHz cum are echipamentul romanesc. Avantaj SAPLAR/SAM vs LEDS.

Desi Piranha V care au defilat prin Bucuresti nu par sa fi dispus de sisteme de avertizare si mascare, modelul expus la BSDA a avut instalate echipamente locale.

Piranha V la BSDA 2018, cu acareturi locale – Sursa: armyrecognition.com

Piranha V la parada – Sursa: Laurențiu Turoi via Wikipedia.org

Cel putin n-au venit cu unele de import montate direct din Elvetia deci exista inca sanse sa primeasca echipamente romanesti, asa cum a fost prezentarea de la BSDA, cand vor gasi o posibilitate sa le monteze astfel incat sa nu incomodeze instalarea blindajului aditional.

Problema e ca din planurile de dezvoltare ale SAPLAR/SAM lipseste o versiune APS, fie ea si de import, asa cum a facut Saab cu sud-africanii.

Cocluziile ar suna cam asa:
1. Produsele romanesti din nisa asta nu ar fi, pe hartie cel putin, chiar asa de departe de nivelul actual. Aici s-ar merita investit mai mult.
2. Desi APS-ul tinde sa devina din “optional” un echipament din dotarea standard a blindatelor, miscarea nu pare sa fi fost inregistrata de MApN. Poate pentru ca toate blindatele romanesti exceleaza la capitolul protectie?
3. Desi rachetele C-RAM au inceput sa devina si ele acceptate mai larg, nici in zona asta MApN-ul nu s-a miscat mai cu talent. Invataminte din Afganistan, Ucraina si chiar Siria? Probabil pentru altii.
4. Orice reboot al productiei locale in domeniul rachetelor trebuie sa o ia cu inceputul, adica cu lucruri mai simple. Doar rachetele antigrindina sint mai simple decat munitiile hard-kill.