Gentilule cititor, episodul 2

E din nou acea perioada din an, cand ACTTM ne prezinta roadele trudei sale din anul ce-a trecut. Adica a aparut noul numar al revistei “Tehnica Militara”.

Vorbeam acum ceva luni de intentia Tohan de a realiza un modul de ghidaj pentru proiectilele GRAD de 122mm, cea mai probabila aplicatie fiind loviturile modernizate, cu raza extinsa la 40 de km.
Presupuneam atunci ca “folosirea unui motor racheta compozit care dubleaza distanta de tragere a unui GRAD clasic inseamna reducerea exponentiala a preciziei“, fara a avea insa niste cifre comparative. Din fericire, ACTTM a facut calculele si astea sint rezultatele, cu cuvintele lor:

Pentru cazul lansării unui proiectil M-21-OF, valoarea CEP obținută este 126.4701, iar pentru cazul lansării proiectilului îmbunătățit, valoarea CEP obținută este 540.0181.
Așadar, precizia este mult mai bună în cazul utilizării muniției clasice, diferența procentuală între cele două valori CEP fiind de aproximativ 24%.

Concluzia?

Utilizând programul ILANPRN modificat și un program de calcul pentru determinarea CEP utilizând atât distribuția uniformă, cât și normală, au rezultat grafice relevante pentru analiza performanțelor celor două configurații de muniții. Creșterea vitezei proiectilului aduce după sine, din păcate, rezultate nefavorabile în ceea ce privește precizia, care reprezintă un important aspect de îndeplinit.

Atat.

Pai cum, doar atat? Adica nu se prezinta nici un fel de solutii posibile, cu o analiza comparativa? Un mic studiu cu avantajele si dezavantajele fiecarei solutii, nimic? Nu e ca si cand am fi singurii care remarca scaderea de precizie in cazul cresterii razei de actiune si totusi ar dori sa beneficieze, chiar si industria pare sa se miste intr-o oarecare directie deci nu e chiar cercetare de frontiera.

Poate la anu’, zic.

RTM_2023

You can leave a response, or trackback from your own site.

34 Responses to “Gentilule cititor, episodul 2”

  1. caucazian says:

    atat , da , doar atat
    ca doar nu sant la vreo companie privata sai dea afara patronu daca nu vin cu o inbunatatire
    salaru merge in continuare cu sau fara vreo solutie posibile sau studiu
    se fac si ei ca muncesc
    oricum fraieri vor platii in continuare taxe din ce in ce mai mari sa ia ei salarii din ce in ce mai marii de ce sa si bata capuu

  2. Ion Valcu says:

    Oileo :))
    “Aspecte privind digitalizarea proceselor de management al riscurilor, gestionare a crizelor și management al continuității activității pentru
    creșterea rezilienței instituțiilor”

    Ai nostri oricum descoperira o zicala vestica: “less is more”.
    Fara sa pretind a fi nimi macar tangential cunoscator in ale dinamicii, oare care or fi vitezele de lansare / nominale ale celor 2 motoare de pe proiectil?

    Sau poate raspunsul preciziei scazute o sta in lipsa unor aripioare stabilizatoare suplimentare?
    “si atentia israelienilor s-ar fi concentrat de atunci pe dezvoltarea tehnologiei de control aerodinamic, folosita in toate proiectele ulterioare.”
    Stiu, compar marul excalibur cu para de 122.

  3. Caudillo says:

    Nașpa

  4. gsg9 says:

    angajatzi la stat, era o vorba de duh care parca e cu mult mai valabila acum decat in vremurile apuse: timpul trece, leafa merge, noi cu dracu muncim

    cu studiile astea din ciclul analiza factorului de risc se fac doctorate, se bifeaza activitate, avansari, cresc salarii si pensii

    in urma unor studii temeinice s-a descoperit ca daca arunci o caramida mai departe scade precizia, probabil se descoperise asta de prin neolitic, ma rog, acum in plus se discuta despre CEP si se fac grafice

    pt precizie la distantze mari ca sa discute despre GPS guidance deja ai depaseste, nu facem asa ceva, probabil nu se importa sa testeze nimic

    solutzia: importam lovitura cu totul, nu ne mai stresam neuronul

    si asa motorul il importa, pulberile le importa, orice alte componente probabil si tabla si vopseaua se importa asa ca ce sa mai importzi si GPS guidance, mai bine o importzi cu totul si aia e…

    la celebrele enorm de multe obuziere care vor sa le cumpere in 2040 tuamna au specificat clar ca furnizorul trebuie sa le dea si munitzia

    in pozele alea din revista se poate 8serva ca ne mandrim numai chestii fabricate de industrie: F16, Patriot, Hawk, Type22

    intre timp bulgarii…

    https://www.hotnews.ro/stiri-international-26960905-bulgaria-produs-anul-trecut-mai-multa-munitie-decat-tot-restul-europei-ministru.htm

    la romani nu se mai poate nimic, fabrici de pulberi nu, linii noi de productzie munitzie nu

    nu ne trebe, rusia nu este un pericol

    noi furam ce e al nostru raul ramul

    restul e tacere vorba filmului

    #atatsaputut

  5. Xv says:

    Admin, munitia modificata din figura cu CEP e doar cu noul motor, fara modul ghidaj, nu?

    • admin says:

      Da, asa pare, ar fi practic munitia cu raza extinsa existenta, cea cu motor frantuzesc, fara modul de ghidare. Interesant e ca nu are inca un indicativ, creadeam ca au cumparat deja o oarece cantitate.

    • admin says:

      Si mai interesant e ce zice Tohan pe site-ul lor:

      Modernizarea loviturii reactive cal. 122 mm, prin:
      a) cresterea bataii la peste 42 km. Au fost efectuate teste demonstrative utilizând un motor racheta furnizat de o tara membra NATO. Rezultatele obtinute au demonstrat faptul ca racheta atinge performante superioare celor asteptate, atât în bataie, cât si în precizie. Avem în intentie ca în viitorul apropiat sa omologam aceasta lovitura reactiva;

      Nu prea inteleg care au fost performantele asteptate in materie de precizie, o comparatie cu lovitura clasica ar fi fost mai buna.

  6. gsg9 says:

    Nu prea inteleg care au fost performantele asteptate in materie de precizie

    fara ghidaj, cu un motor mai puternic si cu ardere mai lunga, importat de la legendarul partener NATO, lovitura o fi avand o viteza initziala mai buna, o ardere mai uniforma si o traiectorie mai stabila, de aici precizia mai buna, cat anume exact nu vrem sa stim…

    astia trag cu Himars la un metru de tzinta si industria face lovituri ghidate cu CEP de pana la 30m

    noroc ca nu le face nici p’alea, decat se lucreaza la ele

    ce sa dai banii degeaba in zece ani oricum expira si noi nu ne batem cu nimeni, rusia nu e un pericol ca ne-am intzeles deja cu ei

    mai bine importam trei lovituri, sa avem de rezerva in caz ca una se strica si una se pierde, macar alea functzioneaza…

    “https://www.youtube.com/watch?v=FpnSqlm-nL0”

  7. Xv says:

    @Admin Eu stiu ca au mai fost ceva discutii cu israelienii, dupa Larom, ei mai au propuneri de modernizare, isi vand si ei marfa. Si mi-a ramas ceva in recycle bin-ul memoriei de India, pt ca era o chestie inedita. E posibil tot via Israel, pt export si cu ocazia aia modernizarea. In rest, export Croatia, Nigeria, Ucraina, ultima recent, deci nu modernizare.
    Apr-40 a fost si inca e un produs foarte bun al industriei, care poate fi lejer modernizat in continuare. Aici chiar suntem prosti daca renuntam si trecem doar pe Himars, cum a fost dorinta cuplului lolek-bolek.
    ACTTM…ce a realizat ACTTM vreodata? Un surub, o piulita, zi-mi si mie. Am mai spus, repet. ATM- AGA 40. Arma ok, in dotare. Nu intalnesti pe toate drumurile arme similare in lume. Mai bine dai un sfert din fondurile ACTTM ATM-ului si o sa ai proiecte mult mai realiste, intr-un timp mai scurt.

    • admin says:

      Nu cred ca trecem doar la HIMARS, se pare ca LAROM sint pasate regimentelor de artilerie, insa nu se stie ce se va intampla cu APRA. Fie modernizare, fie Ucraina. Se vorbea chiar de MLRSul coreenilor de jos desi nu vad unde ar incapea si asta.

    • admin says:

      @Xv ref. ACTTM, singura zona care pare sa mearga e CBRN. In rest, slab. Pe de alta parte, atunci cand au scos niste prototipuri, ma gandesc la lansatoarele de grenade de acum 15 ani, nu au fost puse in productie. Asa ca s-au calmat si ei, daca salariul merge si daca se scoate doar o drona pe deceniu, de ce nu? Altfel, mai trebuie spus ca ACTTM e doar ce-a ramas, o parte importanta a fost vanduta lui Ofsetele cel Mare, care are acum oarece probleme legale, inevitabil. Ofsetele cel Mic isi face acum loc la masa “cercetarii militare”.
      Teoretic, avem cercetare la ATM, la ACTTM, la INCDuri, la Romarm si la privati (ca unii din ei sint made men cum se dice pe New York, e alta treaba). Intentii bune (dar sint si japite hoate, pentru ca Romania) insa rezultate slabe spre inexistente, in practica. Ceva trebuie schimbat.

  8. gsg9 says:

    LAROMurile: ce-o mai fi ramas functzionale din ele

    acum niste ani buni citeam ca faceau studii de revitalizare containere LAR-160, de capul lor fara sa involve producatorul, numai ca alea folosesc composite solid propellants si astia nu pot decat sa le desfaca sa le miroasa si sa puna limba in rest nimic.

    se vorbeste de durata de viatza de 10 ani pt lovituri, 10 au trecut de mult

    ah, si mai sunt in stare sa cantareasca LAROMul: Fig. 15 Aspecte din timpul determinării caracteristicilor de masă ale produsului LAROM chestii high-tech – doctorate garantate

    Mai bine dai un sfert din fondurile ACTTM ATM-ului si o sa ai proiecte mult mai realiste, intr-un timp mai scurt.

    ATMul – da da si aia tot grand masters in rang de mare maestru la categoria timpul trece, leafa merge, noi cu drag muncim 😀 😀

    decat studii, cerecetari, analize, masuratori

    plus influentze, evaluari, modelari

    in timpul pauzei de masa investigatzii non-invazive

    la siesta metode, algoritmi, programe si echipamente de analiza si sinteza

    si inainte de iesit pe usa la ora 17 niste analize si 8timizari

    realizari concrete: cercetari

    Cercetări privind remotorizarea avionului IAR-99 – l-au remotorizat de l-a luat dracu, nu-s in stare sa mai puna niste tablete cu mp3iuri pe el sa-l faca com-b-atibil cu F35, daramite sa-l mai remotorizeze

    Cercetări privind proiectarea şi realizarea vedetă rapidă HOVERCRAFT-EGREMA
    Vedetă de desant pe pernă de aer pentru infanterie marină. Cercetareadezvoltarea instalaţiei de pornire VIPER pentru turbomotorul naval VTR 0055

    au facut la hovercrafturi pt infantaria marina de or sa cumpere aia niste AAVP-7

    Focos electronic pentru lovitura reactivă calibru 273 mm cu bătaie de minim 80 km
    Componentă de luptă cu submuniţii pentru lovitura reactivă calibru 273 mm cu bătaie de minim 80 km
    Vector purtător pentru lovitura reactivă calibru 273 mm cu bătaie de minim 80 km

    e plina armata de lovituri reactive de 273mm, s-au rugat americanii de ei sa le faca cadou niste Himarsuri ca sa se simta si americanii bagatzi in seama pe partea asta de tehnologie

    pt 122mm nu-s in stare de mai mult de un focos si niste submunitzii, pagina 9

    la celebrul batalion de TR85M1 au cercetat si la ala saracu de i-au sarit senilele prin Bucuresti

    daca le-or mai fi ramas vreun pluton functzional din batalionul ala e bine

    probabil la fel si la super MBTurile T55, 30-40 de ani de canibalizare si-or spune cuvantul…

    Cercetări privind posibilitatea realizării unui sistem integrat de diagnosticare a tancului TR 85M1

    Analiza funcţională a propulsorului şenilat pentru modernizarea tancului românesc TR85M1

    https://www.mta.ro/wp-content/uploads/2019/08/Brosura-Cercetare-stiintifica-min.pdf

    in rest centre de excelentza cu jdemiii de lucrari de doctorat, fabrici de avansari si salarii si pensii

    si gigel asta tot asa: testari, monitorizari, studii si experimentari, consultantza

    modele, analize

    aspecte si consideratzii

    niste indivizi care bat campii, cerceteaza cercetari, nu produc nimic concret

    https://mta.ro/wp-content/uploads/2020/03/1_Vilau_Lista-lucrari_RO-min.pdf

  9. Xv says:

    @Admin- Nu ma refer la prima faza, ma refer pe termen mediu, chiar lung. La Larom nu mai exista vechea platforma, Dacul, insa poate fi inlocuita cu Iveco sau ce-om mai face prin tara.
    In rest munitia poate fi produsa aici cu asimilarea treptata a componentelor importate, e asa greu sa reinvatam sa producem ceva ce produceam de zeci de ani? Cu imbunatatiri cu tot. Cerere de munitie diverse calibre pt platforma BM-21 va fi inca multi ani in toata lumea, cateva nise de strecurat stocuri o sa se gaseasca si pt export.
    Cu organizarea. Cand a fost introdus Laromul, am mai spus, repet, au fost si alte achizitii pt aceeasi MU, conceputa sa actioneze intrunit si autonom. Vaisala e exemplul cunoscut, altele nu sunt asa celebre, dar la fel de utile.
    O unitate de artilerie nu inseamna doar gurile de foc.
    Pasarea e idee veche, cum e/a fost facuta e alta discutie. Avem noi un talent sa stricam ce au construit cei dinainte.

  10. gsg9 says:

    astia vrei sa produca ceva lovituri moderne ?! 😀

    https://stirileprotv.ro/romania-te-iubesc/foarte-grav-ministerul-apararii-recunoaste-ca-stie-de-10-ani-ca-armata-romaniei-are-nevoie-de-tehnica-moderna.html

    nimeni nu stie nimic, aia din servitziili se lupta intre ei isi pun contre care sa manareasca contractele, de produs nu se produce nimic, handicapatzi numitzi politic cacare n-au habar de nimic

    crematorii si cimitire Circul Globus buticari bisnitzari de masti ccovid

    iar aia dn cercetare cerceteaza cercetarea: studii, analize, masuratori, influentze, evaluari, modelari, investigatzii non-invazive. metode, algoritmi, programe si echipamente de analiza si sinteza, analize si 8timizari

    • admin says:

      A tunat si i-a adunat, rar am vazut serparie mai mare adunata intr-un singur loc. Adica intr-un reportaj, pentru clarificare, ca se face usor confuzie cu MApN/Economie.

  11. Ilie says:

    Restabilim putin niste notiuni
    prin “guided” sau “ghidata” intelegem stabilizata si nu ghidata active spre tinta cu sisteme de iluminare (respectiv localizare) si ajustare a traiectoriei/directiei.

    Ce a vrut sa zica Tohan cu viteza de lansare marita/bataia mai mare are legatura cu rezolutia unghiulara sau divergenta initiala. Adica la aceeasi divergenta, dar bataie mai lunga, va rezulta un CEP mai slab. Probabil e limitare a tevii de lansator, cu lungirea acesteia s-ar putea obtine rezultate mai bune – o rotire mai accentuata deci o stabilizare giratorie mai buna.

    Bineinteles ca poate sa vina oricine cu argumentul ca se va “produce” in tara, ca e mai ieftin, ca strategic, ca car ca mar. Asa si cu vesnicul AK, AG7 samd.
    Vezi doamne produse “romanesti” cu licente si linii sovietice.

    Si atunci te intrebi de ce nu iei licente vestice – pai in primul rand ca nu-s bani

    https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/ultima-ora-deficitul-sare-in-aer-guvernul-a-avut-un-deficit-urias-in-februarie-cu-sume-mari-pentru-inarmare-deficitul-pe-primele-doua-luni-a-ajuns-deja-la-un-nivel-record-21516465

    s-apoi te intrebi daca licitatiile alea nu-s textbook cum sa readuci bani la buget

    https://www.profit.ro/stiri/politic/licitatii-militare-esuate-de-peste-1-miliard-de-lei-romania-nu-a-reusit-sa-cumpere-sisteme-de-razboi-electronic-si-drone-21500726

    ca nu mai sunt si oameni si industria de orizontala e alta poveste…

    • admin says:

      @Ilie: “Adica la aceeasi divergenta, dar bataie mai lunga, va rezulta un CEP mai slab.”

      Bineinteles dar asta e ceva logic, nu mai trebuie demonstrat. Simularile facute de ACTTM au cuantificat diferentele, ceea ce nu-i rau dar de aici incolo te astepti sa vina si sa propuna si niste solutii.

  12. gsg9 says:

    Ilie, ei scriu ghidata guided, nu stabilizata stabilized, advanced guidance algorithms

    Deficite, oau, au cheltuit 6 melearde in doua luni “cheltuieli de capital”, ma rog cu TVA…

    https://www.mapn.ro/buget/documente/2024/plati_februarie_44.pdf

    in comparatzie cu tot anul 20-23: 6.5 melearde cu tot cu TVA

    https://www.tehnomil.net/2024/01/07/guest-post-marea-abureala/

    s-a apasat bocancul pe grumaz?
    vin vremuri interesante?
    ca doar nu-i freaca pe pesedisti grija de armata si sigurantza nationala…

    Decat 10 “stabilizate” autohtone cu CEP de 30m mai bine import una bucata GMRLS dai una scotzi tunul mujicilor din dotare si aia sunt money well spent.

    Licitatziile alea chiar asta sunt, au anulat corvetele pt deficit

    Submarinele le-au anulat din start dinainte sa inceapa, 2 miliarde s-au panicat

  13. gsg9 says:

    ailantzi nau ramas blocatzi in meandrele concretului

    Lockheed Martin’s extended-range GMLRS enhances U.S. Army’s firepower by doubling munition range

    https://www.armyrecognition.com/defense_news_march_2024_global_security_army_industry/lockheed_martin_enhances_munition_range_with_er_gmlrs_test_success.html

  14. habarnistul says:

    Proiectile stabilizate au fost testate în secret încă din WW2 , aveau un interior un giroscop de mare turatie , acționat de un generator de gaz ( peroxid de oxigen ) , același folosit la turbopompele rachetelor V2.
    Nu aveau suprafețe de control aerodinamice , nimic .
    Doar volanta care conținea mercur lichid
    .
    Oare erau prea simple ?
    După război, cercetările au dispărut .

  15. Ilie says:

    @gsg – ca sa ai ce face cu GMLRS, trebuie sa ai si drone care sa vada ce vrei sa tintesti si sa-ti dea si coordonatele.

    Eu as vedea o combinatie gen GLSDB produsa local, poate chiar cu noua munitie care vor sa odezvolte la Tohan – ghidata laser. Imi imaginez ceva gen bomba de aruncator cu ghidare laser, pusa in varful unui motor de 273 mm, bataie sa zicem ~40 km. Niste baieti la sol, sau chiar o drona detecteaza tinta, transmit datele, li se comunica ca sunt in bataia un proiectil d-asta Tohanesc si ilumineaza tinta.
    Asta pot sa-mi imaginez ca ar putea sa realizeze.

    Bineinteles cu materiale din import, ca doar nu facem fotodiode sau field arrays din GaAs/InGaAs si nu stiu.

    In rest ai dreptate cu licitatiile – pare ca sunt doar pt a bloca niste bani din buget care ulterior sunt folositi dupa cum cere situatia.

  16. Ilie says:

    @admin – mi se pare mie sau editia revistei e dominata de sexul feminin (genul nu e cunoscut inca)?

    @gsg – unde gasii “advanced guidance algorithms”? ca eu n-am dat de fraza asta. Dar banuiesc ca se refera la ceva gen calculator balistic, care foloseste niste ecuatii parametrizate in loc de ecuatii simplificate/idealiste pentru imbunatatirea preciziei. Iar parametrii aceia pot fi: vechimea rachetei, situatia meteo, frecventa de tragere, uzura lansatorului, etc

    Iar despre corvete, de facto nu mai e nevoie pt ca ucrainienii ii rezolva pe rusi in Marea Neagra.

  17. gsg9 says:

    Ilie, sus in articol in prima poza la Technical characteristics, al treilea bulet

    din pacate vor sa modernizeze tarantule sovietice de acum 35 de ani si frecate care se apropie de 40 de ani…

  18. Xv says:

    Din categoria “renuntati la APRA-40, dormiti linistiti, stati la locurile voastre”. Alti destepti care renunta https://www.defmin.fi/en/topical/press_releases_and_news/press_release_archive/2022/ministry_of_defence_decided_on_procurement_of_122_mm_rockets.13276.news

  19. Ilie says:

    @gss – am inteles, eu cautam in revista fraza 🙂
    Daca ne uitam la ce zic cei de la Tohan – e posibil sa fi imbunatatit forma aerodinamica (improved flight dynamics parameters) deci posibil sa fi folosit algoritmi aia pentru imbunatatirea aerodinamicii. Sau poate ca au combinat cu alea 4 randuri de capse de la baza (advanced thrusters design) sa imbunatateasca CEP-up…

    Ca vor sa modernizeze Tarantulele – am zis si o mai zic – prostie de proportii, discutam acum cativa ani cu @admin ca mai bine le faci de la zero, si pusesem si ceva schite in caz ca nu avem. In schimb ar fi de preferat o varianta un pic mai mare, pe la 1000-1200t, motoare diesel de mars.
    De T22 – pai doar le-au pus motoare noi – s-apoi nave mai bune n-avem. E de preferat nave noi, sau modernizat ce merita – si astea sunt singurele care ar merita, restul fier vechi – la propriu.
    [Paranteza mare – doar reparasera nava pt scufundatori si vice-amiralul ne zice ca 85% e nava noua…]

    Ca tot imi batui gura atati ani cu Marte ER pt nave de gen NPR (ca oricum nu o sa aibe catarg de 30 m ca sa “vada” nave la o distanta unde rachete de gen NSM au bataie; cica ar fi ales Marte ER pt H215 alea scumpe de-or veni. Deci am fi rezolvat cu NSM pt nave mari si baterii de coasta, si Marte ER pt nave rapide si elicoptere.

    Ca vor sa modernizeze navele – hai fie – sa aibe cu ce sa pluteasca, dar au in vedere si T85 …

    PS – o varianta mai buna a cuvantului “cercetari” ar fi exercitiu de imaginatie.

  20. Xv says:

    Daca e vreun artilerist pe aici, prnd-urile astea “dirijate” prin fante si alte scamatorii sunt mai precise ca unele clasice nestabilizate? Din moment ce unii inca studiaza problema inseamna ca or avea avantaje, or fi mai ieftine, mai precise, cara si mai mult la tinta poate. Din cate inteleg unele au si gps instalat, cum “comunica” cu fantele alea superdestepte?
    Mi se pare mie sau problema e studiata in paralel si la Galati, de mai multi ani? Erau 2 lucrari pe tema.

    • admin says:

      Da, am vazut ceva pe tema asta de la Galati dar parea o solutie bazata mai mult pe motoare DB dubla-faza si aripioare, fata de motoarele compozite si vernierele pe care le-ar folosi Tohan. Macar de-ar pune in productie una din ele.

  21. Xv says:

    Admin, nu sunt inginer. Care e diferenta intre motoare DB dublu-faza si aripioare vs motoare compozite si verniere?

    • admin says:

      Solutia de la Galati pastra solutia combustibilului cu baza dubla existenta insa urmarea sa creasca raza de actiune printr-un motor ce functiona intr-un numar de “faze” sau impulsuri, practic doua (sau mai multe) motoare separate intr-unul singur. Motorul actual (cu un singur impuls) odata aprins, arde pana la consumarea completa a carburantului, moment in care racketul atinge viteza maxima, dupa care zboara pe baza inertiei, pierzand gradual din energie din cauza rezistentei aerodinamice. E o solutie simpla, buna atunci cand raketul nu este dirijat insa nu e optima daca se doreste maximizarea razei de actiune, pen’ca rezistenta la inaintare creste cu viteza deci o strategie mai buna este sa mentii relativ “constanta” o viteza mai mica (la aceeasi cantitate de combustibil). Motorul dubla-faza are la dispozitie doua impulsuri separate, primul va accelera raketul de pe rampa de lansare pana la o viteza mai mica decat cea maxima posibila in cazul cu un singur impuls, dupa care motorul se “stinge” pentru un interval de timp in care raketul va zbura din inertie, pierzand gradul viteza, pana la aprinderea celei de-a doua faze, care va recupera energia si va impinge raketul mai departe. E practic un raket in doo trepte dar prima treapta nu este detasabila. E o solutie interesanta atunci cand raketul este dirijat, pentru a se corecta erorile acumulate. Nu stiu multe exemple practice, PAC-3 MSE ar avea un motor dubla-faza/impuls insa cu combustibil compozit. Altfel, solutia de la Galati realizeaza ghidarea raketului cu ajutorul aripioarelor mobile, nu are legatura cu tipul de motor ales.

      Solutia de la Tohan inlocuieste motorul DB cu unul compozit de import, cu un singur impuls, care se bazeaza mai mult pe “forta bruta”, probabil o solutie mai ieftina. Ghidarea se realizeaza cu ajutorul unor mici rachete vernier, in loc de aripioare mobile.

  22. Xv says:

    Admin, poate dezvolta cineva dintre autori subiectul cu o sinteza/comparatie intre ambele proiectile, nu avem in fiecare zi doua realizari tehnico-militare remarcabile, cu atat mai putin intr-un domeniu performant, cu potential pt export.

    • admin says:

      Exista foarte putine date despre ce vrea sa faca Tohan. Cat despre celalat proiect, nu stiu sa fi progresat mai mult de stadiul de propunere.

  23. Xv says:

    Admin, cred ca citesc si oameni de la ei, poate se ofera cineva de-acolo sa iti dea un mail sau sa puna un comentariu, macar cu date de marketing.
    Banuiesc ca te-ai uitat ce prezentari au pe net omologii lor care scot inca variante de lansatoare si proiectile reactive.

    • admin says:

      citesc si oameni de la ei” – eu nu sint la fel de optimist, nu ar avea de ce s-o faca.

      Am vazut prezentari de marketing ale omologilor, insa Romarm (si prin extensie Tohan) isi vede ca principal client MApN deci nu e nevoie de nici o prezentare lustruita, ajunge sa li se puna in fata sfantul tabel cu date tehnice facut in Word. MApN va cumpara sau nu, decizie bazata pe alte criterii decat marketingul Romarm deci Tohan n-au de ce sa se streseze cu asta.

Leave a Reply