Cand Moise a adus tablitele pe care erau inscriptionate legile pistolului automat – de John Moses Browning e vorba si era Anul Domnului 1897 – cititorii interesati au putut descifra patru patente separate. Primul era legat de o metoda de dezavorare cu gaz, demult uitata, urmat de unul pentru recul scurt si inzavorare cu teava baculanta – concretizat pana la urma in Coltul 1911 din care provin aproape toate pistoalele de mare putere moderne si apoi un patent pentru sistemul inertial, concretizat prin FN Model 1910 din care provin toate pistoalele moderne de mica putere. Al patrulea era legat de o actionare prin recul scurt si inzavorare prin rotire a tevii, care nu si-a gasit cumparatori imediati printre clientii traditionali ai lui Browning. Ideea nu a dus insa lipsa de admiratori – dupa cum se stie, copierea e cea mai sincera forma de admiratie – primii si cei mai statornici dovedindu-se a fi germanicii. La ceasul acela, cei mai progresisti dintre germanici in materie de pistoale erau austriecii, care au inaugurat astfel o frumoasa traditie. Primul pistol admirativ a fost Roth-Steyr M1907, care pe langa teava rotativa avea un sistem de dare a focului cu percutor actionat direct (admirat si el tot de pe tablitele lui Moise) si care a fost adoptat prompt de armata imperiala.
Am vazut in episodul trecut cum ca Romania ar fi interesata de achizitia unor UAV-uri MALE, fapt confirmat indirect si de semnarea memorandumului Elbit pentru asamblarea locala a unor UAV-uri israeliene, printre care si Hermes 900.
Care ar fi deci concurentii cei mai probabili dintre care Romania ar avea de ales?
In pole-position ar fi MQ-9 Reaper. Pentru ca e in dotarea celor mai importanti aliati NATO, are origini sanatoase si experienta dovedita in lupta.
Reaper-ul vine si intr-o versiune cu raza extinsa, anduranta crescand de la 27 la 42 de ore. Plecand de la varianta cu raza extinsa, a fost dezvoltata o varianta ce poate fi certificata pentru a zbura inclusiv in spatiul aerian civil, MQ-9B SkyGuardian. MQ-9B pare a fi acum varianta preferata de clientii internationali, Australia, Marea Britanie si Belgia alegand configuratia asta in locul MQ-9A.
Tot in pole-position dar mai in spate ar fi Hermes 900. Pentru ca israelienii de la Elbit promit sa-l asambleze la Craiova/Romaero.
The Trump administration plans to reinterpret a Cold War-era arms agreement between 34 nations with the goal of allowing U.S. defense contractors to sell more American-made drones to a wide array of nations, three defense industry executives and a U.S. official told Reuters.
The policy change, which has not been previously reported, could open up sales of armed U.S. drones to less stable governments such as Jordan and the United Arab Emirates that in the past have been forbidden from buying them under the 33-year-old Missile Technology Control Regime (MTCR), said the U.S. official, a former U.S. official and one of the executives.
Reinterpreting the MTCR is part of a broader Trump administration effort to sell more weapons overseas.
Until now, only England, France and Australia have been allowed to buy large, armed drones from U.S. manufacturers, according to data collected by The Center for the Study of the Drone at Bard College in New York state.
Jordan, Romania, Saudi Arabia and UAE have shown interest in purchasing U.S. systems and will be among the first customers in line when the U.S. policy changes, one of the industry executives said. Officials from the Washington embassies of those nations did not respond to requests for comment.
Istoria consemneaza ca atunci cand a fost vorba de achizitii directe de la licuriciul furnizor de securitate, lucrurile s-au miscat cu ceva mai multa aplicatie decat atunci cand a fost vorba de achizitiile facute pe stil romanesc.
Am arătat, la începutul studiului, că un element mecanizat poate oferi: mobilitate, putere de foc şi invulnerabilitate; dar nu poate să le ofere pe toate trei în acelaşi grad. Mobilitatea este în detrimentul puterii de foc şi al invulnerabilităţii şi invers. În ceea ce priveşte carele de luptă, când s-a pus problema celor trei elemente, francezii s-au oprit la ideea unei cât mai perfecte invulnerabilităţi; americanii la ideea unei cât mai mari mobilităţi; iar englezii au urmat calea de mijloc. De aceia, tehnica franceză ne dă un car de luptă de 7-8 tone (categoria carului uşor), sub forma carului unic cu viteză medie de 7-8 km/oră şi cu un blindaj de 30 mm. Tehnica americană a realizat carul “Christie” cu viteză medie de 60 km/oră şi un blindaj foarte uşor. Englezii, carele uşoare şi mijlocii cu viteze medii de circa 15 km/oră şi blindaj în jurul lui 20 mm. Cu un astfel de car şi cu ideia carului unic, francezii nu pot fi adepţii doctrinei engleze. De aceia ei persistă încă în ideia de după război; şi aceasta se explică printr-un amor propriu. Concepţia doctrinei engleze este atât de apropiată concepţiei războiului modern, încât considerăm că însăşi francezii vor renunţa în curând la această doctrină, intrând şi în acest domeniu în făgaşul modern al războiului. Pentru noi, considerăm că trebuie să ne alipim doctrinei engleze, aceasta pentru motivele:
este doctrina războiului modern;
nu suntem legaţi de industrie proprie;
carele de luptă englezeşti sunt materialul cel mai bun astăzi.
Pentru ca la vremea respectiva, 1934, germanii nu existau (inca).
“Carden Loyd” apare mentionat de vreo 20 de ori in documentele din arhiva anilor 1930-1935. Pana la urma am cumparat Renault de la cei lenti, un produs similar dar mai putin versatil decat Carden Loyd. Material de “what-if” si de “da’ de ce?”.
2: Japonezii ne-ar fi vindut totul/orice cu un pret cu 20% mai scazut.
#Nambu
3: 1932 dixit:
Ţinând seamă de avantajele tehnice şi tactice ale armelor semiautomate, arma de azi, socotită necorespunzătoare cerinţelor, trebuie să fie înlocuită cu o armă în forma şi greutatea armei actuale, cu aceleaşi calităţi balistice şi tactice, dar organizată astfel încât încărcarea să se facă automat. Să se dea o întrebuinţare practică şi utilă formaţiei de recul, prin care să se arunce automat tubul cartuşului tras, iar arma să se încarce singură. Dispozitivul de darea focului să fie numai o lovitură cu lovitură. Pentru alimentare să se întrebuinţeze încărcătoare de cel puţin 10 cartuşe.
1933, coafura intentia rezista:
Pentru concursul armelor individuale sunt înscrise până în prezent numai 2 Case (“Mauser-Werke” şi Reşiţa) care au prezentat câte un model de armă individuală semiautomată şi care urmează să fie experimentată, după ce se va relua continuarea experienţelor.
Ha?
Faptul ca Mauser a putut prezenta romanilor un model de pusca semiautomata in 1933 e ceva necunoscut si neasteptat (la momentul acela M1 Garand nu era inca in productie iar rusii inca nu se decisesera intre Simonov si Tokarev ), pana si despre modelul din 1935 se cunosc extrem de putine. Adica decat o fotografie:
Dar intrebarea adevarata e de unde s-a pricopsit Resita cu o arma semiautomata. Si ce s-a intamplat cu concursul – evident esuat. Subiect de cautat si de alt “what-if“.
C&Rsenal revine cu o prezentare detaliata a revolverului Model 1915 romanesc (produs in Spania/Tara Bascilor), considerat de ei pe baza calitatii executiei drept cel mai prost pistol sau revolver al Primului Razboi Mondial.
Motivul pentru care Romania a fost nevoita sa cumpere respectivele revolvere a fost deja tratat in detaliu in primul episod Cand Romania nu a cumparat Colt M1910.
E bine ca macar strainii ne mai fac putina istorie a armelor folosite de romani. Oarecum ironic, daca atunci n-am avut cu ce, acum n-avem cu cine.
Subiectul initial era faptul ca rusii tocmai ce au primit in dotare prima baterie de S-350 Vityaz. Noul sistem antiaerian cu raza medie (pentru rusi) se bazeaza pe echipamentele S-400, simplificate in urma renuntarii la suportul pentru rachetele cu raza lunga ale S-400, rezultand un sistem aproape-S-400 dar care nu s-a tras complet din S-300, dpdv nominal.
Iote-l ce mandru e – Sursa: Vladimir Karnozov via ainonline.com
Se remarca rachetele ghidate radar 9M96, cu care rusii i-au prins in sfarsit din urma pe americani – din nou, dpdv nominal, performantele 9M96 fiind probabil mai slabe ATBM decat PAC-3 insa la fel de probabil si costul e mai mic. S-350 poate lucra atat in sisteme integrate alaturi de S-400 cat si independent, aparand obiective punctuale. Va inlocui vechile S-300PS ale Aviatie si va fi omologul Buk-M3 al Armatei,.
Dar mi-am dat seama ca tot vorbind de tehnica ruseasca n-am mai povestit de mult de traditionalele scenarii de invadare a Dobrogii de catre rusi a.k.a “Dati un leu pentru MApNeu”. De data asta cu un obiectiv plauzibil:
Stirea pe scurt: intr-un test efectuat in Decembrie 2019, un F-16C american a doborat cu ajutorul unei rachete ghidate laser, o drona de tip BQM-167 ce simula o racheta de croaziera. Pentru ca n-au avut STAR-80L, americanii au folosit AGR-20A Advanced Precision Kill Weapon System (APKWS). APKWS e o racheta ghidata semiactiv laser, de 70mm, destinata lovirii cu precizie a tintelor de la sol, eficacitatea sa impotriva tintelor aeriene fiind discutabila insa, asa cum testul respectiv a verificat, poate fi folosita cel putin impotriva tintelor aeriene slab manevriere, cum ar fi rachetele de croaziera. Principalele avantaje ale APKWS fata de AMRAAM sau Sidewinder ar fi costul si numarul de rachete acrosate.
Licitatia corvetelor romanesti a fost riscanta, Naval Group dixit – Sursa foto: navalnews.com
Europe’s naval sector has no choice but to consolidate if it is to remain competitive with new entrants on the international market such as China, Russia and South Korea, according to the outgoing CEO of France’s Naval Group.
At his last news conference before retiring on March 24, Hervé Guillou said that (…):
“I’ve always considered, personally, that exporting was an opportunity, but what I wanted to underline is that in any case we don’t have a choice. When you are only two on a U.S. domestic market which provides 80 percent financing at cost-plus pricing and margins of more than 10 percent, then you can stay in your comfort zone and don’t have to take unmeasured risks in Australia, Egypt, Romania or Belgium to win business that you’ve fought for tooth and nail,” he added.
Dar ti se si rupe inima sa-i auzi cum au riscat ei ca sa castige contracte, ce greu a fost si cat de afectati emotional au ramas in urma experientei. Ce n’est pas possible. Dar asa ceva chiar nu s-a mai pomenit… Eroi adevarati.
Chiar asa, ar fi interesant de cercetat cat de riscante au fost riscurile alea de si le-au luat prin Romania…
A shipbuilder myself, I have to admit that I struggle to connect the rise of the Asian competition, to which countries like Turkey, Singapore and Indonesia could be added, to the necessity of a Naval Airbus. (…)
Unfortunately, Fincantieri, Navantia and Naval Group are state-owned companies, not generally known for their political independence nor their drive for efficiency.
On top of that, Naval Group is a highly diversified company, trying to excel simultaneously in activities as diverse as nuclear propulsion, combat management systems and shipbuilding. If we seek economy of scale, that formula is not sustainable. The future belongs to technological centers of excellence, not to national champions.
Schema configuratiei de testare a demonstratorului tehnologic cu ST40M pe nava – Sursa: COMOTI
Intrebare la Radio Tehnomil Erevan:
Noile motoare ST40M ale fregatelor T22 sint pe motorina sau pe gaze?
Raspuns:
Noile motoare ST40M ale fregatelor T22 sint pe nava.
Dupa cum ziceam in primul episod, pentru ca motoarele Rolls-Royce Tyne ale fregatelor T22 au iesit din fabricatie/intretinere/reparatie/garantie/etc, adica pentru ca sint prea vechi, RoNavy a luat decizia de a le inlocui cu ST40M, proiect executat de COMOTI.
Vesti bune, deci:
Testarea demonstratorului tehnologic cu ST40M pe nava
Testarea demonstratorului tehnologic cu motorul ST40M pe nava a cuprins urmatoarele:
– Activitati preliminare, de pregatire a grupului de propulsie naval pentru punere in functiune (probele de casa), care au cuprins verificari si reglaje necesare asigurarii conditiilor de pornire si functionare normala la cald a turbomotorului, a instalatiilor aferente si a sistemului de automatizare.
– Testarea la cheu – s-au urmarit pornirea si mersul in gol a grupului de propulsie naval la diferite regimuri, parametrii functionali ai instalatiilor, verificarea etanseitatilor la sistemele de ungere si combustibil, regimul termic al fluidelor din sistem, drenajele si modul in care sistemele de control raspund la comenzi, oprirea normala si de urgenta.
– Testarea in mars, care s-a realizat cu nava in deplasare, cu grupul de propulsie naval reglat sa functioneze la regimuri cuprinse intre relanti si maxim. Incarcarea turbinei de putere a sistemului de propulsie s-a realizat prin varierea pasului si a turatiei elicei. Au fost efectuate urmatoarele testari prevazute in programul de experimentare:
– testul in mars a grupului propulsor naval. Testul s-a realizat cu cele doua linii de propulsie de mars in functiune la aceleasi regimuri si pas maxim al elicei pentru o propulsie simetrica a navei si pentru compararea parametrilor celor doua linii;
– trecerea propulsiei navei de pe motorul de mars pe motorul de fortaj si invers;
– verificarea reprizei sistemului de propulsie, accelerari si decelerari;
– testul de anduranta.
– mars inainte cu grupul de propulsie cu ST40M in functiune la babord si ax tractat la tribord;
– reprize de mars inainte si mars inapoi;
– mars inainte cu ambele linii la pas optim/ silentios.
S-a considerat ca aceste teste,realizate cu succes de grupul de propulsie cu ST40M instalat pe fregata, acopera intreaga gama de probe necesare pentru demonstrarea functionalitatii liniei de propulsie de mars echipata cu motor ST 40M, pentru confirmarea performantelor si a manevrabilitatii acesteia.
August 5th, 2020 
admin 
