Gentilule cititor

Prin prezenta, avand a va anunta ca s-a dat stire cum si ce fel de protectie asigura MLI-84(M1) si TR-85M1 echipajelor lor. Nu e nici o emotie.

MLI-84 dispune de blindaj frontal de nivel 3 (conform STANAG 4569), lateral de nivel 2 iar plafonul este evaluat la nivelul 1. Mai jos era doar foaia de cort.

TR-85M1, mandria industriei constructoare de tancuri romanesti, de pe vremea cand inca mai exista “presa de turele” (n-am gasit alta rima) de la IMGB, monstrul de otel al Carpatilor, tancul inteligent mioritic, are un nivel frontal de protectie de nivel 4 si lateral de nivel 3. Cam cat Piranha V. Bine macar ca bizonul e inteligent.

Obisnuiam sa radem de T-72 irakiene, inoportunate de tunurile de 25mm de pe Bradley (chiar daca o fi ceva mit si acolo) insa cu TR-85M1 si noua ni-i greu.

Daca e sa judecam pe baza protectiei oferite, asta inseamna ca Piranha V poate fi si tanc (pentru Romania), nu numai IFV?

TEHNICA-MILITARA-nr-1_2019_TIPO
Both comments and pings are currently closed.

43 Responses to “Gentilule cititor”

  1. Bergepanzer says:

    Wait a minute!

    Placa frontala de pe Marder avea 11 mm la 78 de grade asta inseamna 53 mm estimat LOS…

    20 mm otel la 60 de grade inseamna cam 40 mm LOS. Rezista lejer la 12.7 Browning si 20 mm. Nu e o problema, ca pentru asta a fost facut.

    La tanc mi-e teama ca e vorba de alt nivel. Exista ceva care se cheama NATO triple heavy plate ptr tancuri si e folosit ca standard de testare.

  2. gabitzu says:

    Ceva totusi nu se leaga. STANAG 4569 e specific pentru “light armoured vehicles”. (Btw, NATO Triple heavy plate e standard pt penetrare, nu protectie e facut sa simuleze un tanc sovietic). Poate exista (desi am cautat si nu am gasit) un alt standard, similar, pentru tancuri, pentru ca cifrele mi se par foarte mici.

    Level 3 inseamna ca e vulnerabil la 14.5 (care e level 4). Deci TR-85 poate fi “gaurit” pe laterale de 14.5 ? Ce drac de tanc e ala ? Si ei, cand l-au facut, avand 14.5 in inventar, chiar nu l-au testat?

  3. Just VAS says:

    Bergepanzer are dreptate, o sa revin cu detalii.
    The NATO standard in question — STANAG 4569 — is formally titled “Protection Levels for Occupants of Logistic and Light Armored Vehicles”. It’s talking about light armored vehicle level armor, not tank armor.

    • admin says:

      Pana la detalii, sa recitim pasajul din articolul respectiv:

      Blindajul existent pe Tancul TR-85 M1 are următoarele caracteristici:
      – blindajul frontal din tablă de oţel cu grosimea de 80 mm + placă suplimentară 100 mm nivel 4 STANAG 4569
      – blindaj lateral din tablă de oţel cu grosimea de 80-100 mm nivel 3 STANAG 4569

      Nu disput cum se cheama standardul.

      • Just VAS says:

        Ma zgarie pe retina si timpan formularea asta:
        …..”blindaj lateral din tablă de oţel cu grosimea de 80-100 mm nivel 3 STANAG 4569”
        …ca si comparatie…
        Niste cifre explicate mai limpede de rusi:
        Leopard-2A4 hull sides consist 3 thickness(!).
        Driver right arm is protected (near hatch area) by 80mm thick RHA plate -but only there.
        Hull armor on crew compartment height is 50mm thick, in suspension area it’s 25mm.
        Hull rear is protected by 25mm RHA plates.
        It’s important to notice that above track Leopard-2A4 sides are protected by multi spaced armor consist by: external 25mm RHA plate circa 580mm thick fuel tank 50mm hull armor.
        According to Israeli the Merkava tank developers 70mm of the fuel is equal to 10mm armor plates. So 580mm fuel act (vs HEAT warhead) as 80mm armor plate. Such layout was better in 30 degree conditions and gives probably enough layers and space to stop older RPG-7 grenades.
        Under the fuel tank Leopard-2A4 sides are protected by 50mm hull armor and 12mm light side skirts
        Each module weight more then 110kg, and consist two 50mm RHA plates separated by air gap.
        So protection of sides under track line is 100mm RHA plates + space + 50mm hull armor.
        For 30 degree it’s give 200mm plates + space + 100mm hull armor.
        http://www.btvt.narod.ru/raznoe/leopard2/Leo2a4.htm

        …si ce penetrare s-a obtinut impotriva unui T72A(idem cu ale noastre, parca)
        http://www.angelfire.com/mi4/armania/armor/armour/t72/T72M1.html
        Parca nu prea capoteaza in fata unor tehnicals cu 14.5mm, nu?

        Daca tot am vorbit de calcularea eficientei unui blindaj, m-ar face sa ma simt mai bine sa stiu ca SAUR, este gandit in termenii astia:
        https://www.alternatewars.com/BBOW/Ballistics/Term/Estimating_AFV_Protection.htm
        https://www.ungm.org/UNUser/Documents/DownloadPublicDocument?docId=652595

        PS. Poate cineva , avand cunostinte superioare cu privire la balistica, cinetica, etc. o arunce putina lumina.
        Cineva pt care utilizarea algoritmilor FEM-SPH si a FEM-GPH, de pilda, este rutina de zi (presupunand ca raspunsul nu intra sub incidenta datelor nedestinate publicului sau mai mult.)

        • gsg9 says:

          amu nu stiu la ce doctori in balistica metempsihozei psihosomatice te ashteptzi matale sa ne citeasca pe aici, sincer eu cam am ceva dubii 🙂 🙂 …

          dar gandeste’te ca mli84 “was derived from the chassis of the Soviet BMP-1 but possessing a lengthened hull” cacare BMP1 e masina anilor 60

          la fel tr85 e finally o super ultra mega uber upgradare de t55, cacare la fel si ala anii 50-60, fabricate la noi 80-90, modernizate pana in 2000 si din 2000 au mai trecut aproape doojdaani

          deci la ce nivele de protectzie te asteptzi la masini de conceptzie de acum 50 de ani, sunt exact nivelele de acum 50 de ani, sounds about right

          o masina moderna gen Pumla pleaca de la 31.5 si ajunge cu kituri pana la 43 de tone si are materiale moderne

          nano-metric high-hardness steel and nano-ceramics. These are modern materials with modified microstructure (in case of ceramics, the grain size is less than a micrometre and hence in the margin of nanometres), which results in higher hardness and less shattering upon repeated impact of armor-piercing ammunition

          Puma glacis armor seems to consists of a highly sloped layer of non-explosive reactive armor (NERA), aswell as composite armor modules bolted on the steel hull. The NERA layer is spaced above the main composite armor. NERA usually consists of two metal (steel, aluminium or titanium) layers with a confined/compressed layer of an elastic material such as rubber sandwiched inbetween.

          Puma IFV is fitted with AMAP-SC composite armor, which provides between 8 and 10 times as much protection per weight against shaped charges than conventional armor steel. The composite armor modules bolted on the hull below the NERA most likely utilize nano-ceramics as well.

          fatza de turelele alea turnate presate din ce otzel aveau ei acum 40 de ani

          • Just VAS says:

            In privinta BMP/MLI, e fara speranta.
            La sovietici treaba era simpla. Sufocarea adversarului (desi swarm pare mai potrivit aici) fara sa isi bată capul cu pagubele. Probabil haita de hiene care fura mancarea leilor, le-a dat curaj (trecand peste partea in care cate un leu, SINGUR, gonea hienele dupa ce schilodea definitv cateva dintre ele)
            Dar astia erau sovieticii. De ce “antisovieticii lui Ceausescu” (daca ne luam dupa folclor) n-au crescut protectia MLI-ului la 14.5mm in arc de 360° (de la inceput), e mai greu de inteles. Dusmanul era in Est(URSS), dar eram inconjurati de satelitii lui. Cehii au aflat asta la modul “dur”.
            Nu puteau scoate mai mult din saracia aia atunci? Au considerat ca nu merita pierderea flotabilitatii?
            Insa TR-ul e un pic intr-o alta situatie. Vorbim de aproape 60 de tone. Am dat exemplul LEO pt ca lateral, teoretic, si ala e in galeata. Dar conteaza ce faci cu aranjamentul blindajului.
            Ori FMGS, parte a uzinei 23 August (desi uniformele predominau, mai spre varf) putea sa arunce un ochi si la T55 si T72, ca le avea in ograda (oarecum) si sa traga niste invataminte. Aici e de “discutat”.
            Totusi PUMA e alta generatie.
            Daca PE AICI se miscau lucrurile asa cum ar fi trebuit, s-ar fi intanlit cu MLI doar la muzeu.

            @admin
            Nu am inteles exact sensul vs traducere.
            Skill-ul meu de engleza nu e atat de stralucit, incat sa rapesc “bucuria” cititorului de a isi traduce singur.😓
            Daca te referi la materialul sursa, @habarnistul a fost franc: “Aceste vorbe ne doare” (in spiritul precum si in litera lor).

            • admin says:

              Greseala mea ca n-am fost explicit, nu era vorba de traducerea ta ci de varianta in lb engleza a articolului.

          • admin says:

            Turelele erau presate prin turnare la forja rotativa diagonala cu dinti mici.

        • admin says:

          Da’ de traducere ce zici?

  4. habarnistul says:

    Aceste vorbe ne doare :
    “Blindajul existent pe Tancul TR-85 M1 are următoarele caracteristici:
    – blindajul frontal din tablă de oţel cu grosimea de 80 mm + placă suplimentară 100 mm nivel 4 STANAG 4569
    – blindaj lateral din tablă de oţel cu grosimea de 80-100 mm nivel 3 STANAG 4569”

    Ori cineva nu și-a făcut bine treaba , ori este o acțiune de manual pentru intoxicare cu informații false .
    Cel mai grav ar fi sa fie valabile cele două informații …
    Practic totul ar putea fi OK cu condiția să fi fost folosite materiale și tratamente termice care să permită obținerea unor performanțe deosebite , la o grosime și greutate acceptabilă .
    Zic și eu .

    • Bergepanzer says:

      Io inclin sa cred ca cercetatorul a comparat mere cu pere si a iesit o varza. Iar eu cand m-am referit la NATO triple plate a fost fix la standardul de testare nu de protectie balistica.

      • admin says:

        Posibil dar e totusi revista ACTTM, adica a autoritatii proiectante. In plus, pare sa fie vorba de un articol de sumarizare a unui raport facut dupa niste teste. Chiar daca nu ai legatura cu subiectul, toti poti sa copiezi pasaje dintr-un raport de teste. Asa ca e greu de imaginat cum/unde au putut sa greseasca.

    • admin says:

      Care ar fi motivul pentru intoxicarea cu date false a internetelor? Cei care chiar erau interesati de subiect, stiau datele astea din momentul fabricatiei. Daca e sa punem in balanta pierderea de credibilitate a publicatiei/institutiei si autorilor vs castigul de valoare dubioasa obtinut prin intoxicare, rezulta o probabilitate mica sa fie ceva intentionat.

      • habarnistul says:

        Nu iese fum fara foc …
        Poate ca tereurile85em vor avea imbunatatiri la blindaj cu ajutorul unei vopsea kaki 440 mat fotoabsorbant și gata , trecem la nivel 7 .
        Nu glumesc , documentația vieții ar putea fi preparată special pentru o țară africană , ăia probabil neavând dușmani naturali pentru tereurile mioritice .
        Iar cu vopseaua minune vor fi cele mai bune tancuri ieftine …
        După ce scăpăm de herghelie , poate pupăm M1 ( SH adică Seven Hand 🙂 ) de la aliatul strategic și transatlantic …

  5. gsg9 says:

    Moto: la o armata de parada cu multzi generali doctori blindajul nu conteaza

    super inteligentul ala tr85 pana la urma e tot un t55 upgradat, cu tot redesignul lu peshte turela cutie galetzi transmisie si mtu si ce sagem si ciclop o mai avea pe el

    scarry e doar faptul ca astia inca se mai gandesc sa le mai atarne niste placutze ceramice suplimentare sa le faca super MBTuri

    inoportunate de tunurile de 25mm de pe Bradley (chiar daca o fi ceva mit si acolo)

    s’a folosit DU (Depleted Uranium), deci ce ce nu

    vezi ce face gatlingul ala de 30 la un tank

    https://www.youtube.com/watch?v=Bwc0gO1AnaE

    20 mm otel la 60 de grade inseamna cam 40 mm LOS. Rezista lejer la 12.7 Browning si 20 mm. Nu e o problema, ca pentru asta a fost facut.

    ba s’ar putea sa fie o problemutza

    minora, e drept

    nu cred ca rezista la un russian HMG de 14.5, daramite la 20mm

    Puma SPz basic armour cica rezista la direct hits from 14.5 mm Russian rounds si Puma are decat 31.5 tone configuratzia basic

    deci comparativ MLIul ala cu ale lui 17.6 tone nu prea vad cum sa reziste, ca n’are tonele de armura pe domnia sa

    sau poate doctorii nostri or fi inventat alta fizica, cu teza de doctorat Nu atarna tona cat chintalul

    cu extra super mega prezervative cu capsuni pe el Puma ajunge la 43 tone

    https://below-the-turret-ring.blogspot.com/2016/10/puma-ifv-armor-and-upgrade-speculations.html

    dupa aia la mashinutze standardul la puscoace acuma e de 30mm si merge spre 40mm in vest iar la betzivii agresivi mere la 57mm

    asa ca MLI poate rezista la armamentul usor de infanterie dar orice gargaritza cu turela de pe langa infanteria adversa il face muci cu fasole, cacarnatzii s’au terminat…

    eniuei, dupa cum am mai zis…

    it’s really not that important !!! 🙂 🙂

  6. Sweeper says:

    Bre, exitza prin programa institutiilor de invatamant militar materia “limba de lemn”? Ca ma darama limbaju’…

  7. Just VAS says:

    Frumusel, dar cât de mult se leaga toate specificatiile tehnice in realitate, fata de modelul in Maya, 3ds Max sau Zbrush (pt detalii de rafinament)?
    Am vazut destule masinute frumoase si pe la UAE, turci, etc. dar nu ar fi prima mea optiune sa ma urc in ele, si cred ca nici a doua.
    Nu e rautate.

  8. Proto says:

    Cum vine aia cu norma 4 stanag, adica abia se aține la 14,5 care nu gaureste mai mult de 35mm, la aia 200m, da’ grosimea blindajului e de 180mm, in total, adica cel mai probabil opreste apfsds de 40mm ?!

    Sau aia 180mm sunt din plastelina inchisa in carton presat ?!

    Lasand la o parte faptul c-ar fi mai prost decat T55 ala original, cum ramane cum aia 320mm + ad-on-ul din compozit, cu un total de 580mm RHA ?!

    • admin says:

      Pai nu e clar nici daca la blindaj frontal se face vorbire de turela sau carcasa.

      Cat despre material, compozitia si tratamentul placilor de blindaj ar putea sa fie diferite de cele de la original, ca din cate stiu nu ne-au dat sovieticii licenta, ca sa presupunem ca sint similare T-55. Pana acum am presupus ca TR-85 ar fi superior T-55 pe baza datei de aparitie desi se stie ca au fost probleme cu calitatea fabricatiei blindajului TR-85 dar am trecut peste asta. T-55 a fost rezultatul industriei sovietice cu multi ani experienta in constructia tancurilor grele, TR-85 a fost rezultatul industriei romanesti aflata la inceput de drum.
      Adevarul e ca nu stim (noi cei din linia intai) performantele reale ale blindajului TR-85 deci putem specula mult si bine insa deocamdata astea ar fi primele date “oficiale” care au fost publicate.

  9. Nikk says:

    Nu va mai agitați de pomana. Alea doua gagicute și ciumpalacii de scrisera referatul habar nu au pe ce lume trăiesc. Probabil au niște grade obținute la apelul bocancilor și au vrut sa mai câștige niște bănuți cu minunata lucrare. Au luat de pe wiki niște grosimi de blindsje le au amestecat bine și le au asezonat cu niște stanaguri. Și le a ieșit o ciulama(precum creierii lor de îi au în cap). Atâția oameni va agitați ptr niște p.. De?

  10. Nikk says:

    Decât discuția asta despre aiurelile celor doua piti numai bine discutam despre viitoarele gowind din dotarea marinei?

  11. Ilie says:

    Nu mai bine mai punem de o modernizare la T55 a la Vietnam?
    https://youtu.be/vk3Ec2lbpfo

    • Marius-Eugen Fenchea says:

      Pai decat sa modernizam exotic T 55 dupa modelul Vietnamului mai bine luam o modernizare din NATO si anume MS 55-ul sloven pe care astia il tin in conservare si care este clar superior T 55-ul AM pe care il avem.
      Ce imi place la vietnamezi este cage armor-ul de la partea laterala si spate noi de vreo 20 de ani tot punem ceva similar pe TR 85M1-le noastre…..nu ne iese asta ca sa vedem ce sus este ingineria de stat…

    • albert says:

      Sau o modernizare accentuata de tip iraqian:
      https://alkafeel.net/news/index?id=8669&lang=en

      • admin says:

        Indiferent de modernizare, inclusiv cea testata din articol, trebuie luata in calcul problema greutatii. Bizonul nu e chiar cel mai agil dintre bestii nici in versiunea actuala.

      • Just VAS says:

        1 – Tun de 100mm
        2 – Motoare ucrainene
        3 – Al-Kafeel will go into service with the brigades of the Militia Force of Iraq
        Pt treburi serioase, Irak a cumparat 73 de T90 si neoficial se spune ca vor sa urce spre 250 bucati.

        Asa ca nu mai vad T55 decat in rol de IFV (desi cred ca nu renteaza financiar, transformarea)
        Ca tanc, T55 si-a facut datoria, T55 trebuie sa plece.
        Chiar si TR-ul.

  12. Just VAS says:

    La T72A Modernizat in decursul anilor ’80, structura blindajului frontal a fost reconfigurata in 60 mm otel + 100 mm compozit + 50 mm otel din 80 mm otel + 105 mm compozit + 20 mm otel, cu modificarea de rigoare a barelor de torsiune, pt a nu penaliza mobilitatea…Zic Cehii.
    Ca fapt divers T72 fabricate in Cehoslovacia si Polonia nu aveau blindajul ceramic, acesta fiind inlocuit cu otel (monkey model)
    Cele cumparate de Ro din URSS, ce versiune or fi?
    Cu toate ca au fabricat peste 1000 buc. T72, cehii+slovacii nu par sa fi progresat semnificativ in domeniu. Peticeala nu intra la socoteala.
    Clubul producatorilor de tancuri, sau AFV-uri ramane unul destul de exclusivist.

    • Marius Z. says:

      Se pare ca sunt T72A nemodernizate

      • Just VAS says:

        Nu am fost foarte clar.
        Intrebarea era daca au si blindaj compozit sau doar otel, asemeni celor pt care au primit unda verde polonezii.
        La modernizare, rusii doar au jonglat cu pozitionarea blindajului si dimensiunea lui, dar nu au introdus materiale noi.
        Deci intrebarea exacta este, am cumparat monkey model sau nemodernizat cu blindaj ceramic?

    • admin says:

      Daca prin T-72A modernizat se intelege T-72B, atunci B-ul cu siguranta a avut alt tip de blindaj, cel putin la turela. Toate variantele prezinta solutii diferite. As zice ca aveam fie T-72 Ural, daca au fost luate la mana a doua din stocul URSS, fie T-72M, varianta de export, daca au fost luate la prima mana. Turela nu seamana cu T-72A, nu mai vorbim de B.

      Cat despre blindajul compozit, nu era vorba de ceramica ci de “plastic”: https://below-the-turret-ring.blogspot.com/2015/06/the-armor-protection-of-t-72-tank.html

      Asa ca trebuie facuta diferenta intre compozit (denumire generica, poate insemna orice) si ceramica (denumire ceva mai precisa).

      • Just VAS says:

        Termenul de ceramic, a fost preluat de la cehi, odata cu celelalte date.
        Acum, aspecte pt “forfecat”:
        – “cast steel (as used on the T-72 turret) is less effective than rolled steel, i.e. it does offer up to 20% less protection per thickness than RHA (in case of Soviet tanks, it should be between 5 and 15%)
        – “the textolite used in the glacis armor array does provide less protection than steel of the same thickness – the thickness efficiency is claimed to be 0.41 against APFSDS and 0.55 against shaped charges”
        Inteleg stratificare vs laminare, dar daca s-a preferat glass-reinforced plastic/texolite pt a nu urca in greutatea totala (si a disrupe efectul loviturii unui proiectil), de ce atunci tancurile poloneze si cehoslovace (ce au numai otel) nu cantaresc cel putin 10 tone in plus?
        Densitatea textolitului e de 1300 – 1400kg/m³.
        Daca greutatea tancurilor nu difera, atunci protectia tancurilor ne-sovietice, ar trebui sa fie ca la T55(cu o grosime mult diminuata)?
        Sa fie asta cauza reala, a “ciuruitelor” irakiene?
        – “Sticlo-textolitul (sticlostratitexul) e realizat prin laminare a unei ţesatura de sticlă impregnata cu rasina epoxidică.
        Sticlo-stratitexul e rezistent la temperaturi mai ridicate si are cam aceleaşi calităţi izolatoare si mecanice la fel ca si textolitul.
        Are excelente calitati de dielectric şi termoizolant şi rezistă la temperatură partial până la 300°C, cu o buna stabilitate dimensionala şi rezistenţă la compresiune”

        Flacaii de la JSC NPO Stekloplastic vad ca se ocupa cu:
        E-glass, Meta-aramid, High Strength Polyethylene, Research & Development S-glass, Basalt, Other Nano-Reinforcement Certifications, Testing Quartz, Para-aramid, Consultants/Experts Boron free E-glass Engineering
        Adica pe tancurile pe care le pastrau pt ei, au facut economii? Sau au “produs” (via KGB) “ceramici” doar mai tarziu?

        Unele date trebuie sa fie incorecte sau incomplete.

        • admin says:

          Si eu am inteles ca intr-adevar blindajul tancurilor poloneze si cehoslovace era “mai subtire”. Daca asta e rezultatul omiterii “plasticului” sau nu, nu stiu. PT-91 poloneze ar avea insa insertiile de “plastic”.

          Cat despre cauza “ciuruitelor” irakiene, cel mai probabil nu are legatura cu lipsa textolitului: “plasticul” e acolo pentru a imbunatati protectia impotriva HEAT, nu are efect impotriva proiectilelor perforante. Cu sau fara textolit rezistenta la proiectile perforante ar trebui sa fie cam aceeasi. Probabil are legatura cu grosimea si calitatea otelului. E probabil rezonabil de presupus ca sovieticii au exportat tancuri cu blindaj mai ieftin de produs deci daca aveau sansa sa reduca din costuri prin folosirea de otel inferior (compozitie, tratament, etc) sau dispus diferit, de ce nu…

      • Zgureanu Marius says:

        Parca citisem undeva ca fusesera déjà folosite cand le-am primit si atunci e mai probabil sa fie Ural, nu A cum am zis mai sus.

        • admin says:

          Daca e adevarat ca le-am primit in ‘78 iar A-ul a aparut in ‘79, probabilitate tinde spre 100%.

  13. Tgg says:

    Mai oameni buni….voi nu stiti cum ajungi mare cercetator in civilie? Nepoata, sotia, amantul…si altele la fel
    De ce credeti ca la armata e diferit…?? Tot rumini si pe acolo
    Atata s’or priceput,atata or scris…trebuiau sa bifeze si ei planul de publicatii
    Normal asta se rezolva prin rapoarte in analele institutiei….nima nu le citeste…cand ajung sa dea in public incepi sa iti faci cruce si sa te intrebi cum naiba mai exista inca ruminica

  14. habarnistul says:

    Bre nea Tgg , închide că o să te sunăm noi , esti cam obosit și faultezi limba română la greu .