Vin americanii

Ca sa nu mai ramanem repetenti si anul acesta (probabil al Marinei), vin americanii.

Romania-and-Poland-Aerospace-and-Defense-Trade-Mission-Mission-Statement_0

Ne place: armored and non-armored all-terrain vehicles, medium and heavy helicopters, ground-based air defense systems, Type 22-R frigates revamping, UAS class 2 and 3 with capabilities for targeting ASuW and weaponization

Nu ne place: 105 mm howitzers.

You can leave a response, or trackback from your own site.

30 Responses to “Vin americanii”

  1. habarnistul says:

    Obuzierul de 105 mm ar fi ok pentru VM , dacă poate fi samarizat .
    Problema rămâne muniția …

  2. Ilie says:

    Remarca cineva diferenta intre Romania si Polonia? Cum sunt indrumate companiile sa faca asociere cu polonejii? “The bottom line is that is is nearly impossible to effectively sell defense product without a competent local agent”…
    Si mai remarc taxele de inregistrare: 2910/3730 pt Romania si 1620/2530 pt Polonia… – nu ca n-ar avea firmele alea bani – dar de unde diferenta asta?

  3. gsg9 says:

    americanii vin cu un trade mission pt opportunities

    parerea mea e ca pierd timpul

    ce crezi ca or sa faca oligofrenii de bucalestan, or sa semneze contracte?

    nu, ca alea sunt pe bani si eu nu au de pensii speciale ca e curat neconstitutzional la romani sa le interzici cumul pensie speciala de mii de EUR plus salariu bashtan la stat

    or sa semneze memorandumuri sa fie acolo la dosarel si or sa clatzane prin presa cu mare pompa ce aprobari grozave au 8tzinut prin parlament

    105mm o fi necesar si ala, nu numai 155mm

    macar e calibru NATO, tzevile alea de 100 or mai fi bune de ceva ca fabrica au inchis-o de mult si macar potzi sa primesti munitzie de 105mm, ca oricum nu mai facem pulberi si poate au taiat si presele, de 100mm pt tunurile sovietice nu cred ca fabrica si nu au stocuri americanii

  4. caucazian says:

    mie imi place si 105 mm howitzer
    la relieful nostru plin de dealuri si munti si cursuri de apa un howitzer mai mic si mai mobil ii mai bun decat unu mare de 155mm
    ii si mai greu de detectat de drone deci de lovit
    mias dorii totusi sa avem munitie ghidata la el si cat mai multa ca asta de 105 face mai putina distrugere decat unu mare de 155mm si deci ai nevoie de mai multa lovituri

  5. gsg9 says:

    concret:

    https://www.mapn.ro/buget/documente/2023/plati_septembrie_32.pdf

    cheltuieli de capital 3 miliarde roni

    scazi 20% TVA – alta mizerie inventata ca sa mai scada din sumele pt inamare – raman 2.4 miliarde

    480 milioane EUR, astia sunt banii cheltuitzi concret pt inarmare pana acum

    si includ si ce munitzii, comunicatzii, veste, casti si alte angarale, nu numai achizitzii F35, AEGIS, Tomahawk, Apache si Abrams

    or fi inceput sa plateasca la F16 norvegiene ca trebuiau sa inceapa sa vina anul asta

    IAR99urile pt antrenament pilotzi sunt gata pe 31 Dec la orele 23:59:59 dupa ce termina aia licitatzia pt niste masini de indoit tzevi si stand de verificat hidraulice

    la sumele astea poa sa vina totzi angajaztii industriei de aparare din State in vizita in Romania

    polonezii se imprumuta $71 miliarde peste bugetul apararii pana in 2027 ca sa-si refaca armata

    noi o frecam cu cateva sute de milioane pe an si va fi gata in 2060 probabil ca 2040 e prea devreme la cum se misca

  6. Xv says:

    Gsg, roaga un contabil sa-ti traduca.
    Vezi din ce bugete, repet, bugete, se face inzestrarea.

    480 mil $ plati MApN pe septembrie 2023=”banii cheltuitzi concret pt inarmare pana acum”, atat ai inteles

  7. gsg9 says:

    bre, recunosc ca nu-s contabil sau poate voi nu stitzi ce scrietzi prin pedefeuri

    nu stiu din ce bugete secrete facetzi voi achizitziile dar in pdf scrie ashe:

    Situatia platilor in MAPN in perioada 01.01.2023-30.09.2023

    cheltuieli capital: 3 miliarde
    Plata facturilor aferente achizitiilor de active fixe si tehnica militara
    Plata TVAului datorat achizitiilor de active fixe si tehnica militara

    deci eu in prostia mea intzeleg ca de la 1 ian pana la 30 sep au cheltuit 3 miliarde pe active fixe si tehnica militara

    altfel fara suparare, rogu-te lumineaza-ne matale

  8. Xv says:

    Gsg, nu esti prost, doar te faci ca nu intelegi, de multe ori.
    Ai subliniat bine.

  9. Ilie says:

    @gsg – astia te prostesc cu hartia in mana – negru pe alb e defapt albastru pe verde- esti daltonist. Du-te de te controleaza 🙂
    Saptamana viitoare ma duc si eu la oftalmolog ca tot negru pe alb vad 😀 😀 😀

  10. dany says:

    Ce cautati fratilor la oftalmolog?
    Nu mai bine veniti la mine si va tratez cu ceva zaibar si vedeti dublu_roz?
    Va dau si la pachet 🙂

    Pe bune pe ce va certati? Pe bani? Care bani? Ai armatei romane?

    Eu zic sa va mai ganditi______

    @xv Nu stiu cu ce te platesc astia sa le speli imaginea dar ai putea totusi sa le explici ca scroafa i moarta in coteț si fara detergent din ala pentru gandaci nu se face absolut nimic!

  11. gsg9 says:

    mda, deci 480 mil pana in septembrie astia sunt banii cheltuitzi pt achizitzii, mari si latzi

    or fi 600 mil pe tot anul

    astia nu-s bani de inarmare cand esti dotat cu T55, Tetaluri si alte vechituri si mai trebuie sa importzi si munitzia ca orice tzara bananiera care se respecta

    acum platesc F16 si mai platesc inca doi ani la ele, au platit un dragor, alalalt de la anul, ca de aia le si primesc esalonat pe masura ce le platesc nu ca nu le au aia gata de livrare

    pana in 2028 toamna fix in septembrie platesc NSM in rate

    niste P5uri anual samd

    deci sumele cheltuite anual pt inzestrare sunt mult prea mici relativ la nevoi

    in conditziile astea ce rost are sa discutzi despre 54 Abrams de un miliard, pe langa faptul ca-s prea putzine cand te apuci de ele si cand le termini de platit

    ce rost are sa batzi campii cu Scorpene de 2 miliarde

    sau F35 de 6.5 miliarde

    again, polonezii se imprumuta 71 $miliarde pt achizitzii suplimentar peste bugetul apararii

    pana acum s-au imprumutat deja la coreeni peste 9 $miliarde si vor 17 $miliarde credit

    If the second loan works out, totaling over PLN 70 billion ($17 billion), it will be enough for all the equipment contracted from Korea so far – 180 K2 tanks, 212 K9 howitzers, 48 FA-50 aircraft and 218 K239 launchers with ammunition. But it will be not enough money to cover the entire Polish-Korean strategic deal, which includes another 820 K2 tanks and 460 K9 howitzers.

    nu stiu cum or sa plateasca polonezii banii astia inapoi dar se pare ca prioritatea si urgentza absoluta este sa isi refaca armata sa treaca acum peste anii astia

    spectrul falimentului este mai putzin important

    pe romani ai doare la pix, dau din clantza si scriu pedefeuri cu Armata 2040

    la sumele astea cheltuite anual pt inzestrare poa sa vie mam’marea delegatziei americane, vin semneaza niste memorandumuri si pleaca…

  12. Xv says:

    @Dany Logistica se misca in ritmul ei, de melc, cand nu e impinsa. Cei de acolo sunt foarte influenti in orice institutie cu profil militar. Si nu intotdeauna interesele lor personale vin in concordanta cu principiile definitorii ale unei armate. Pentru ca au multi “Dinu Paturica” pe m2.

    Din categoria logistica, exista speta celor de la DpA. Rari profesionistii pe acolo, in Bucale. E o specie aparte meseria lor, are mai mult legatura cu comertul, nu cu apararea.

    E o mare problema, deja cronica, cu veniturile militarilor. Am lasat in suspensie la ce ma refer, cine e destept se prinde.

  13. dany says:

    @xv
    Logistica a fost stat in stat de pe vremea lu’ strabunicu’ cand era improprietarit de rege cu 2 ha de teren.
    Recent am facut “cunostinta” cu un “logistician”, unul care a fost seful logisticii acu’ cativa ani. Jeneral! Nu vrei sa stii ce aere si flegme avea in cap. Exact ala care a semnat contractele cu tinutele militare made in china :)))))) Cand scandalul a avansat a fost trecut repede in rezerva si de atunci a fost pusa batista pe țambal…
    Asa ca despre ce vorbim cand zicem logistica?

    Veniturile militarilor zici? Banui ca zici de talpa armatei, aia cu grade si foooncțiiii mari au bani destui 🙂

    PS Logistica se misca in ritm de melc cand este impinsa
    Cand nu este impinsa se misca doi pasi inainte 3 inapoi

    Pana una alta luati ceva detergent cu capabilitati letale ca aveti destui gandaci de bucatarie in tot sistemu’

  14. Xv says:

    Dany, pana nu se schimba tura la Cotroceni nu se-ntampla nimic. Cand vine un partid isi pune oamenii lui pe info, legaturi externe si pe logistica, astea in primul rand.
    Ciuca a fost un Cioflina mai tanar si mai umblat prin lume, atat. La fel de politizati amandoi, ce e drept, din directii diferite.
    La logistica, printre sefuleti si sefi mai mereu a fost trai de 5* pe bani publici, vile misto unii de acolo inca de la sfarsitul anilor 90.
    Motorola, Tofan, au fost sa-si faca mana.
    De masti nu mai spun, alta manevra.

  15. dany says:

    Bre @Xv
    Iti spun sigur ca indiferent cine va ocupa fotoliul la Cotroceni, indiferent cine va fi noul premier dupa alegeri lucrurile raman la fel, chiar daca cei doi presedinte si premier ar vrea sa faca treaba!

    Dotarea armatei cu pdf urile de rigoare

    Economia vai steaua ei cu profituri uriase pe partea unor firme (nu dau nume!), care profituri sunt trecute prin suveica si ajung unde trebuie. Desigur sub privirile foarte atente ale unora cu ochi albastri

    Presiune venita de la “social” imensa indiferent de culoarea politica a viitorului guvern

  16. Xv says:

    #Dany
    Nu sunt extrem de optimist nici eu, dar la dotare, ca iti place sau nu, s-au facut pasi concreti.
    Degeaba incepem sa avem dotare daca nu vin tineri.
    Oferta MApN e inferioara MAI, de SRI si SIE nu mai vb.
    Ca sa atragi oameni competenti trebuie pe langa banii pe munca sa oferi si conditii ok de munca, avansare in functie de merite, colaborare externa internationala si mai ales posibilitatea achizitiei unei locuinte intr-un orizont de timp cat mai scurt, intr-un oras cat mai prosper.
    Economia… sat fara caini.

  17. Vlah says:

    Sisteme de artilerie terestră – aruncătoare proiectile reactive, obuziere calibru 155 mm şi 105 mm autopropulsate şi muniţia aferentă

    Carta albă a apărării din 20.11.2017
    În vigoare de la 28 noiembrie 2017
    Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 939 din 28 noiembrie 2017. Formă aplicabilă la 17 noiembrie 2023.
    […]
    CAPITOLUL 6
    Resursele financiare
    O politică de apărare pentru a fi coerentă şi credibilă trebuie să fie acompaniată de resursele financiare necesare. Prin Legea bugetului de stat pe anul 2017 nr. 6/2017, cu modificările şi completările ulterioare, se prevede alocarea a 2% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru bugetul MApN.
    Alocarea eficientă a resurselor financiare reprezintă cheia dezvoltării viitoarelor capabilităţi necesare transformării Armatei României într-o structură modernă.
    Planificarea şi programarea resurselor financiare pentru apărare vizează îndeplinirea obiectivele politicii de apărare stabilite prin prezentul document şi se realizează practic prin intermediul programelor majore ale Ministerului Apărării Naţionale.
    Această alocare bugetară corespunde pe deplin cu decizia NATO privind resursele pentru apărare adoptată în 2014 la Summitul din Ţara Galilor – “The Wales Summit Pledge on Defence Investment”18 şi dovedeşte că România implementează corespunzător această decizie.
    18 Angajamentul statelor membre de a atinge obiectivul de 2% din produsul intern brut alocat cheltuielilor pentru apărare în decursul a 10 ani (până în 2024), cu diferenţele specifice fiecărui grup de aliaţi (cei care au deja acest nivel de finanţare îl vor menţine, iar ceilalţi îl vor creşte gradual, în funcţie de creşterea economică naţională). În plus, documentul prevede angajamentul de alocare a 20% din bugetul apărării pentru achiziţia de echipamente majore şi activităţi de cercetare-dezvoltare, precum şi pentru îmbunătăţirea rezultatelor individuale privind nivelul de dislocabilitate şi sustenabilitate a propriilor forţe.
    Bugetul pentru anul 2017 (16,322 mld. lei, reprezentând 2,00% din PIB credite bugetare) asigură un teren solid pentru accelerarea modernizării Armatei României. Astfel, cheltuielile destinate achiziţiei de echipamente majore reprezintă 46,61% din bugetul total (7,608 mld. lei), procent cu mult peste valoarea de 20% din bugetul apărării recomandată prin The Wales Summit Defence Pledge.
    Totodată, alocarea bugetară dovedeşte coerenţa, validitatea şi, mai ales, realizarea practică a acordului politic naţional semnat pe data de 13 ianuarie 2015 de către partidele parlamentare privind alocarea în anul 2017 a unui prag minimal de 2% din produsul intern brut pentru bugetul apărării şi menţinerea acestui nivel pentru următorii 10 ani.
    Acordul este esenţial prin prisma asigurării predictibilităţii politicii de înzestrare a Armatei României cu tehnică modernă de luptă, precum şi pentru dezvoltarea unor proiecte de cooperare între industria naţională de apărare şi companii de profil din alte state.
    Alocarea resurselor pentru transformarea, modernizarea şi înzestrarea capabilităţilor/structurilor Armatei României se va realiza în ordinea de prioritate prevăzută în Programul privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2026 şi în perspectivă, inclusiv în ceea ce priveşte constituirea/completarea stocurilor.
    Pentru modernizarea înzestrării, prin achiziţii noi, modernizări şi/sau reparaţii capitale alocarea resurselor financiare se va face ţinând cont de următoarele grupe de echipamente militare:
    – maşini de luptă pe roţi şi şenile – transportoare blindate pentru trupe, tancuri, maşini de luptă ale infanteriei şi derivate ale acestora;
    – sisteme de artilerie terestră – aruncătoare proiectile reactive, obuziere calibru 155 mm şi 105 mm autopropulsate şi muniţia aferentă;
    – sisteme C4ISR – sisteme integrate de comunicaţii şi informatică, puncte de comandă tip divizie şi brigadă, echipamente specifice pentru echipe de control aerian tactic, sistem comunicaţii prin satelit, echipamente pentru securizarea reţelelor, stocuri strategice de echipamente IT, programe informatice etc;
    – armament şi echipamente individuale şi de grup – sisteme de detecţie şi echipamente de protecţie individuală şi colectivă CBRN, armament individual tip NATO şi echipamente specifice, inclusiv pentru forţele speciale, sisteme de rachete antitanc portabile, sistem de luptă individual avansat (SLIA);
    – echipamente de geniu şi de contracarare a dispozitivelor explozive;
    – autoturisme de teren blindate şi neblindate;
    – platforme de transport multifuncţionale;
    – aeronave de luptă şi transport, inclusiv echipamentele de comunicaţii şi localizare specifice;
    – sisteme de apărare antiaeriană cu baza la sol – sistem de rachete sol-aer cu bătaie scurtă, medie şi mare, sisteme de ţinte aeriene pentru trageri sol-aer şi navă-aer, module dislocabile radio-releu;
    – nave de luptă – fregate tip T22R, turbine, torpile antisubmarin, capabilităţi pentru misiuni antipiraterie, corveta multifuncţională, nave purtătoare de rachete, vânător de mine, nave fluviale, puitor şi dragor de mine, ambarcaţiuni asalt şi alte platforme navale;
    – nave de sprijin – navă sprijin pentru operaţii cu forţe speciale, remorcher maritim de port şi radă, remorcher fluvial şi navă de sprijin logistic;
    – sisteme fixe şi mobile de cercetare, supraveghere şi contramăsuri electronice – aparatură optică şi optoelectronică, echipamente ISTAR, radare, sistem de război electronic terestru mobil pentru Forţele Aeriene, sistem SCOMAR, echipamente de cercetare şi prelucrare date CBRN, echipamente de supraveghere a situaţiei maritime, sistem hidro-meteo etc.;
    – alte bunuri materiale în sprijinul funcţionării structurilor, inclusiv sisteme integrate de securizare a obiectivelor militare, echipamente achiziţionate prin programe specifice cu SUA, facilitate medicală ROL 2 uşor manevrabilă şi containere de securitate.

    • admin says:

      @Vlah: buna observatie, deci lista prezentata americanilor este doar o traducere din cartea alba editia 2017. Speram la o lista mai actualizata, care sa ia in considerare noile realitati. Probabil a fost mai usor sa o copieze asa. La cat efort au depus, si rezultatele o sa fie pe masura.

  18. Xv says:

    @Vlah Obuzier cal 105 mm AUTOPROPULSAT, asta da. Ne lipseste mult de tot unul.
    Restul sunt antice, vechi si de demult pe diverse “to do list”, unele s-au achizitionat.

    • admin says:

      @Xv: 105mm ar fi fost bun daca ar fi existat deja in dotare dar sa-l luam acum, la spartul targului, cand se cam renunta la el… Am avut doo sisteme similare, le-am dat pe amandoua de proaste/prosti. Unul e 122mm SPG, probabil ca o sa ajunga, daca n-o fi ajuns deja, in Ukr. Al doilea era 98mm, nu autopropulsat, e adevarat, dar majoritatea 105mm autopropulsate sint oricum decat piese de artilerie cocotate pe camioane. Daca chiar vroiam ceva de genul asta, pentru ca il consideram util, 98mm pe un Dac 4×4 se putea face de mult, din anii ’90. Acum se venea cu retubarea la standard NATO. Dar daca nu s-a facut atunci si s-a preferat mortierul de 120mm la VM, sa adoptam acum 105mm ar insemna sa recunoasca ca scoaterea 98mm din serviciu a fost o greseala. In plus, logistica introducerii inca unui calibru, dupa ce ca n-am trecut nici la 155mm in mod practic, joaca impotriva. In plus-plus, 120mm ER cu ghidare laser + aruncatoare cu tevi lungi mai inchid din diferenta de performanta fata de 105mm.

  19. Vlah says:

    Hawkeye 105mm Weapon System – AM General + Mandus
    Evolved wheeled sef-propelled 105mm howitzer – Hanwha Defense Systems
    105mm LAV III LSPH – GDLS + Denel Land Systems + Rheinmetall Denel Munition

    • admin says:

      Exista o versiune Hawkeye si pe Sherpa (varianta comercializata prin Mack), francezii sint inca in joc pentru contractul ATBTU. Dar asta nu explica nevoia de un asemenea obuzier, nu e vb doar de Romania, nimeni nu prea mai cumpara asa ceva. Coreenii au stocuri de munitie de 105mm si are logica in cazul lor, LAV era o solutie aerotransportabila iar Hawkeye nu a fost cumparat de nimeni, existand doar niste discutii cu britanicii, care au si ei stocuri de munitie. Nimeni care sa le ia de noi.

  20. Vlah says:

    My wild guess… vom avea 105mm pe Piranha.

    • admin says:

      Avem 120mm pe Piranha si probabil vom avea 155mm pe camioane la brigazile alea. Daca ar fi sa fie, desi deocamdata nu are nici un sens dar MApN-ul a mai facut lucruri care n-au nici un sens (exemplu elicopterelor antinava) atunci poate ca ar putea fi fortat la brigazile/regimentele ultra-usoare gen RIM sau VM.

  21. Xv says:

    @Admin 105ul tractat e bun pt VM, parasutisti, inf marina, poate fi aerotransportat mai usor si poate avea si un motoras care ii adauga mobilitate pe distante reduse, impotriva focului contrabaterie. In NATO erau cateva modele intrate in dotare, au fost si destul de folosite de catre americani, francezi si mai ales englezi, ultimii in Falkland, foarte utile atunci.
    Tendinta e de mai multa vreme de trecere la obuziere de 155 mm la toate unitatile de artilerie, e de urmarit cum se descurca 105urile prin Ucraina, in conditii de razboi cu un inamic superior si foc de contrabaterie.
    La noi avantajul VM e ca americanii sunt paraleli cu domeniul, au venit sa invete. Altfel s-ar fi gasit destui entuziasti interesati de celebritate care sa transforme VM-ul pe “model american”, ca pe parasutistii “rangeri” (e si un asa-zis curs la munte) si pe infanteristii marini. Da bine la aliat, vizite, etichete multe pe uniforma, aparitii in presa, e un baietas de-asta “vedeta” care isi face PR de multi ani.
    Noi la artilerie am stat binisor pe vremea comunismului, la toate categoriile (aruncatoare, apra, tunuri munte, tunuri at, obuziere), la noi artileria are traditie lunga sa fie de calitate, de la independenta incoace mereu s-a remarcat.
    Pe langa asta, au fost cam toate piesele produse in tara, conceptie proprie sau licenta.
    122-urile autopropulsate erau intr-un depozit, de multi ani, am mai spus ca sasiul era prost.

  22. dany says:

    @xv
    Inca mai sunt obuzierele Skoda 122 in dotare?

  23. Xv says:

    @Dany Obuziere Skoda nu mai sunt de multa vreme, daca te referi la cele cal 100 mm sau 150 mm. 122 existente nu sunt Skoda.

  24. Ion Valcu says:

    XV,apropos de VM, parca amerlocii mersera si pe la franci si pe la norvegieni si aveau niste aplicatii comune.
    Sper sa nu incurc borcanele, dar tin minte ca se dadura (recent?) cu senilate articulate prin paduri si zapezi nordice.

    Nu stiu cat de paraleli or fi, dar au ei o scoala ceva. Nu ma bag ca n-am studiat prea mult pe tema.

  25. Xv says:

    Admin, 98 mm a fost o solutie stricta pt problema reducerii armamentului in urma intelegerii dintre NATO si Tratat. Adica nu era deja munitie in depozite, nici vreun calibru cu stocuri de munitie undeva prin lume.Dupa aia nu a mai interesat pe nimeni sa il dezvolte, nu avea piata externa potentiala. Nu cred ca le era greu sa-l recalibreze in 100/105 mm, dar n-au fost bani pt asa ceva.
    105 mm e alta mancare de peste, bataie mai mare, efect la tinta mai puternic, suficient de versatil pt mai multe roluri. Munitia conteaza enorm.
    @Ion Americanii au infanterie usoara cu rol “mountain”, e subtire antrenamentul, e mai cu “sclipici”, au programe de initiere in mediul montan pt diverse unitati si au unitati prin Alaska bine dotate si pregatite in domeniul montan si mai ales arctic. Bine, ei cred cu totul altceva, sunt top la orice.
    Unitati clasice de munte in lume cu experienta de lupta continua din Primul RM sunt putine, Franta, Italia, Austria, Germania, noi. Spaniolii au ceva, dar fara experienta de lupta la scara mare. La fel si elvetienii, pe hartie sunt foarte buni, nu ies prin lume in aplicatii sau misiuni UN, e ca secretul lor bancar, o enigma.
    In rest infanterie cu ceva instructie montana, cc/fos cu module pregatire “mountain/arctic warfare” avansate sau unitati cu pregatire in zone arctice, deci cu zapada, indiferent ca e campie, deal, munte. Norvegienii sunt foarte bine pregatiti pe partea arctica, au scoala foarte buna si avand munti la ei e cam acelasi lucru arctic cu mountain.
    Senilatele alea sunt f bune, da, sunt un criteriu pt dotarea unitatilor montane, alpine, arctice, au presiune la sol mai redusa, blindaj ok cele noi, sunt foarte bune si pt alte zone. Stiu ca dupa 1950 au fost unele similare produse si la noi pt Delta, sau posibil importate/asamblate.

Leave a Reply